Cinci monumente noi în București

01.05.2013

De la începutul anului 2013 s-au publicat în Monitorul Oficial cinci ordine de clasare în Lista Monumentelor Istorice (LMI) a unor clădiri din București. Acest statut special a fost acordat: sediului ArCuB din strada Batiștei, casei Pompiliu Eliade, Splaiul Independenței 74, casei Ștefan Minovici din strada Popa Rusu 24 și clădirilor gemene din strada J.L. Calderon 48-50.

Actualul sediu al ArCuB s-a numit inițial Palatul Arta al Societății Funcționarilor Publici ai Municipiului București. A fost construit între anii 1932-1934 de arhitecții Radu Culcer și Ion D. Roșu. Imobilul a fost înscris în LMI întrucât este reprezentativ stilistic (Art Deco), dar și datorită relației tip comanditar-funcțiune.

Casa Pompiliu Eliade a fost construită în 1907, după planurile arhitectului Henri Susskind. Dincolo de dimensiunea culturală conferită clădirii de personalitatea lui Pompiliu Eliade, aceasta este importantă pentru relația stil-raritate, în Capitală, întâlnindu-se un număr foarte redus de clădiri Sezession reprezentative.

Casa Ștefan Minovici a fost construită în stil eclectic, în 1892, de arhitectul R. D. Nedelescu, pentru D. Dobrescu. În anul 1904, Viorica Dobrescu se căsătorește cu Ștefan Minovici, primind casa ca zestere. Personalitate științifică de talie internațională în domeniile chimiei și farmaceutic, Ștefan Minovici a locuit aici până la moarte, în 1935. Proprietatea a fost donată Asociației Medicale Române.

Relevanța clădirilor din J.L. Calderon 48 și 50 (1898) se datorează, în principal, rarității folosirii limbajului neogotic în București și istoriei realizării acestora, fiind o inițiativă imobiliară de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Arhitectul nu este cunoscut, întrucât planurile păstrate la arhivele naționale sunt nesemnate. Arhitectul Dan D. Ionescu a observat însă similarități în folosirea limbajului specific stilului cu alte clădiri realizate în aceeași epocă de arhitectul Siegfried Kofczinski.

Parcursul de la intenția de a declanșa procedura de clasare la publicarea ordinului în Monitorul Oficial a fost unul dificil și îndelungat pentru toate clădirile amintite. Sediul ArCuB a beneficiat de un studiu istoric privind valoarea culturală realizat de dr. ist. de artă Cezara Mucenic în 2009. Pornind de la el, în iulie 2011, ProDoMo și UAR au solicitat declanșarea procedurii de clasare.

Pentru casele în care au locuit Pompiliu Eliade și Ștefan Minovici, UAR a solicitat clasarea în regim de urgență în iunie, respectiv, octombrie 2010, depunând și fundamentări preliminare privind valoarea culturală a clădirilor. Lipsa fondurilor¹ necesare realizării dosarului de clasare pare a fi motivul care a determinat Direcția de cultură să declanșeze procedura de clasare abia în 2012. Studiile privind valoarea culturală au fost realizate de dr. arh. Dan D. Ionescu.

Pentru clădirile din str. J.L. Calderon, UAR a solicitat clasarea în toamna anului 2010. UAR a revenit cu cererea la sfârșitul lui 2012, după ce a realizat studiul istoric, una dintre clădiri aparținându-i. Studiul îi are ca autori pe dr. arh. Dan D. Ionescu și arh. Adrian F. Bălteanu.

Până în acest moment, în 2013, au fost publicate în Monitorul Oficial 17 Ordine ale Ministerului Culturii vizând protecția monumentelor istorice: 12 clasări, trei schimbări ale grupei valorice din B în A și două declasări parțiale. În București au avut loc doar cele cinci clasări.

NOTĂ:

1 „Procedura nu a fost declanșată, INP-ul la solicitarea de întocmire a studiului istoric răspunde că nu face decât sub contract” - adresa DCPNMB nr. 1.269/24.08.2011.