Oamenii fac centrul orașului. Studiu de caz: Rotterdam - FIȘĂ

Relevanța fișei

Mișcarea contemporană în reorganizarea spațiului urban indică o creștere a atenției asupra zonelor centrale, urmărindu-se o creștere a interacțiunii și colaborării, o utilizare optimă a serviciilor și utilităților și o creștere a rolului comunităților în proiectarea zonelor în care locuiesc.

Sursa: Tillie N., Aarts M., Marijnissen M., Stenhuijs L., Borsboom J., Rietveld E., Doepel D., Visschers J., Lap S., Rotterdam, People make the inner city, issued on the occasion of the 5^th International Architecture Biennale Rotterdam, Gemeente Rotterdam, 2012.

Rotterdam

Profil: oraș-port (cel mai mare port din Europa)

Amplasament: Delta Rin-Meuse

Suprafață: 319 km²

Populație: 611.000 locuitori

Spații verzi: 19,7% din suprafața orașului

Ape: 34,9% din suprafața orașului

Fig. 1: Densificare + înverzire = oraș sustenabil

Ca port de renume internațional, Rotterdam a cunoscut multe provocări în dezvoltarea sa, care i-au potențat natura competitivă. De-a lungul istoriei sale, orașul a fost nevoit să se adapteze circumstanțelor și schimbărilor, proces ce a determinat găsirea unor soluții inovatoare în dezvoltarea urbană a acestuia. Proiectul Waterplan Rose, ce propunea un set de rezolvări pentru îmbunătățirea calității apei și crearea unui mediu propice dezvoltării locuirii verzi (green living) de-a lungul canalelor, este doar un exemplu ce vine repede în minte. Unii dintre locuitorii orașului ar putea afirma chiar că puterea și rezistența în timp a acestuia vine tocmai din abilitatea de a transforma problemele în oportunități și constrângerile în puncte forte.

Ultimii ani de criză financiară globală au readus în discuție modalități privind procesul de reurbanizare a zonelor centrale, în contextul diminuării resurselor neregenerabile, stimulând creativitatea specialiștilor în utilizarea de noi forme de energie pentru locuințe, pentru dezvoltarea durabilă a orașelor mai adaptabile în fața schimbărilor climatice, cu posibilități sporite în generarea de activități economice profitabile. Multe din aceste aspecte sunt preluate în planurile de densificare și înverzire a zonei centrale a orașului Rotterdam. Ce strategie ar trebui urmărită dacă scopul este creșterea numărului de locuitori la 30.000? Și care strategie ar putea îmbunătăți calitatea locuirii pe termen lung în zona centrală?

Problematica repopulării zonelor centrale a fost lansată în 2011, iar rezultatele finale au fost prezentate în contextul celei de a 5-a Bienale Internaționale de Arhitectură organizate în Rotterdam (2012). În urma cercetării subiectului, o idee s-a conturat cu claritate: viitorii locuitori vor fi principalii promotori ai renașterii economice și urbane, ba chiar mai mult, crearea unor condiții atractive pentru stabilirea familiilor în zona centrală (deși acestea vor constitui numai 20% din populația rezidentă în urma procesului de densificare) devin precondiții ale succesului în schițarea strategiei. Ipoteza de lucru a proiectului de cercetare a pornit de la ideea că prin densificare și crearea unui mediu ambiant plăcut, de noi spații verzi, calitatea vieții în zona centrală se va îmbunătăți, lucru care va contribui la transformarea orașului Rotterdam într-un oraș durabil.

Densificare inteligentă – spațiul fizic și spațiul mental

Zonele urbane sunt puternice motoare economice, iar zonele centrale joacă un rol important. Până la stabilirea strategiei de reurbanizare a zonei centrale, în Rotterdam doar 5% din populație locuia în zona centrală, față de 10% așa cum se întâmplă în alte orașe din Olanda. Dezvoltarea durabilă este un concept ce se referă la oameni, planetă, profit și implică o creștere socio-economică măsurabilă într-un mediu înconjurător protejat.

Citiți textul integral în numărul 2 / 2015 al Revistei Arhitectura