Actualitate internațională

Ventura Lambrate, Fuorisalone, Milano 2015

Organisation in Design, echipa olandeză responsabilă pentru Ventura Lambrate, a propus anul acesta trei mari categorii pentru expozanții lor: 1. Tehnologie, 2. Universități și tineri designeri și 3. Cercetarea materialelor și fuziunea dintre design și fashion. În realitate, toate cele trei categorii par să stea sub semnul cercetării care lasă în urmă obiectul și care se îndreaptă spre design responsabil sau design critic. Poate fi vorba despre o reevaluare a resurselor, a procesului, a scopului, a consecințelor sau despre diluarea completă a obiectului, rezultatul fiind, mai degrabă, cuantificabil în termeni sociali, economici, de mediu etc. Întruparea efortului designului, materialitatea lui, închiderea lui într-o formă, vectorul său estetic sunt, într-o bună măsură, un rezultat al unei cercetări complexe, de cele mai multe ori interdisciplinare, care își propune schimbări de fond, pe termen mediu și lung, ce depășesc cu mult sfera confortului sau a unei negocieri excepționale dintre funcție și formă.

Ventura Lambrate și-a câștigat, de ceva vreme, titlul de spațiu experimental printre zonele care participă la târgul de mobilier, astfel că aici apar, an de an, pe de o parte, cele mai importante mastere sau universități de design și, pe de altă parte, tineri designeri sau studiouri de nișă.

Ne vom asuma de la bun început faptul că am fost subiective și nicidecum exhaustive în parcurgerea expozanților din Lambrate, precum vom fi și în selecția pe care o vom prezenta în cele ce urmează.

Via Ventura 2

*Handmade Industrials, prin proiectul Breaking the Mold, încearcă să mențină interacțiunea umană în procesul de producție, provocând practicile contemporane de standardizare industrială.

http://handmadeindustrials.com/

Via Ventura 5

*Studio SybrandyThe infinite finitude preia joaca de copil cu baloane de săpun și o introduce ca pe o tehnică de a obține ultimul strat de finisare pentru diferite materiale suport precum textilele sau porțelanul, introducând pigment în substanța de suflat.

http://studiosybrandy.nl/

Via Ventura 6

*Biroul olandez de design Rens, deschis în 2008 de Renee Mennen și Stefanie van Keijsteren, expune trei proiecte: True colours, Fade to stay și Reddish. True Colours presupune un proces de cromatografie, un studiu de descompunere a culorilor, de descoperire a multitudinii de nuanțe ascunse în culoarea neagră a unui simplu marker, dezvăluită în interacțiunea cu apa. Procesul este expus prin aplicarea pe diferite tipuri de țesături.

http://www.madebyrens.nl

Via Ventura 14

*Experimental Creations prezintă lucrările a opt tineri designeri japonezi, având ca temă comună diferite experimente cu materialul. Dincolo de dimensiunea estetică și funcțională, ei urmăresc să creeze noi obiecte prin procese inovatoare de utilizare și procesare a materialelor.

http://experimental-creations.com/

Via Massimiano 25

*Label / Breed este o inițiativă care se concentrează pe crearea dialogului între designeri și meșteșugari cu scopul de a își exploata reciproc resursele.

http://www.labelbreed.nl/

Via Privata Oslavia 7

*Prin proiectul Dust matters, designerul Lucie Libottere evaluează „murdarul”, privind praful care se acumulează inevitabil zi de zi ca indicator al cotidianului nostru și urmă a călătoriei noastre prin lume. Cercetarea ei se concentrează pe zona privată a locuirii și, colectând praful din diferite locuințe, creează un obiect care îl conține și îl expune.

http://lucielibotte.com/

Via dei Canzi 19, Ventura Academies

*IMD – Institute for Material Design, Faculty of Product Design at the University of Art and Design Offenbach din Germania – Material design2. Acest master este în rândul celor care se concentrează pe inovația materialului. Proiectele prezentate la Târgul de la Milano sunt susținute de concernul BMW și au un caracter puternic influențat de fuziunea dintre performanța materialului și percepția lui senzorială.

Magnetic Fabrics, de Lilian Didio, explorează limitele textilelor, dezvoltând experimental trăsăturile lor comune prin modificări generate de factori inediți, precum magnetismul.

http://www.hfg-offenbach.de/

*MIARD – Piet Zwart Institute Master of Interior Architecture & Retail Design, Willem de Kooning Academy Rotterdam University – Next Habitat

SFP – Sugar Protection Filter – Federica Dellisanti, Tinka Jongerius, folosește zahărul caramelizat pentru a obține un filtru care protejează corpul uman de efectele negative ale luminii artificiale.

http://www.domusweb.it/

Flora Code – Wojcciech Gawronski, este un tapet care propune o echivalență între rolul decorativ al unui motiv floral și acela de manual botanic, de informare privind specia plantei și procesul de obținere a pigmentului folosit pentru a o reda.

Life Matter – Noor F. F. Istiani and Katerina Prazakova, folosește cenușa obiectelor ce rămân în urma celor apropiați, pe măsură ce aceștia dispar dintre noi.

*Burg Giebichenstein Univesity of Art and Design Halle, Germany

100 Slow Phostos – Leon & Luis Kucharski, răstoarnă relația dintre produsul de serie și prototip propunând ca produs final un aparat care, inițial, era menit numai să susțină procesul de cercetare a unei metode de albire a hârtiei cu ajutorul luminii.

http://www.kucharski-kucharski.de/

Via Cletto Arrighi 19

*Studio Nienke Hoogvliet, prin proiectul Re-Sea Me, constată că în procesarea industrială a cărnii de pește pielea este considerată un reziduu, astfel, designul lor își propune să exploateze această resursă în economia unor obiecte de uz comun, ajungând până la reinterpretarea ironică a unui scaun de pescuit.

http://www.nienkehoogvliet.nl/

*Studio Laura Daza cercetează metode de a aduce în practicile contemporane tehnici tradiționale, unele complet pierdute, de a obține pigmenți de culoare din resurse naturale și de a îi fixa pe diferite tipuri de materiale-suport.

http://www.lauradaza.com/

*Studio Gutedort folosește sucul extras din varza roșie ca sursă de culoare, obținând diferite tonuri, de la violaceu până la roz sau bleu, în funcție de intervalul de timp dintre obținerea sucului și momentul aplicării.

http://www.gutedort.de/

*Studio Blond & Bieber propun o metodă de a vopsi textilele care presupune asumarea trecerii timpului și a decolorării lor.

http://blondandbieber.com/

Via Crespi / Via Canzi

*Design Academy Eindhoven este indiscutabil cel mai controversat pavilion care, de altfel, de câțiva ani și-a câștigat renumele de „enfant terrible” al Târgului de la Milano și al învățământului de design internațional, în genere.

Space meets fragrance – Mickael Wiesengrun, student al academiei, colaborează cu Sissel Tolaas, specialist în miros. Împreună, produc o instalație menită să redea senzația olfactivă specifică interiorului fostei fabrici de becuri Philips, în care academia a expus anul acesta în cadrul târgului din Milano.

http://www.wiesengrun.com/

Eat Shit – Food Non Food Students. Acest proiect a stat în centrul întregului pavilion și i-a dat și titlul de anul acesta, fapt ce, lesne de înțeles, nu a fost pe placul tuturor vizitatorilor. Scopul, poate puțin prea decent pentru marketingul agresiv al proiectului, este unul care vizează o reevaluare a perspectivelor asupra resurselor. Conducătorul proiectului își propune o trecere în revistă a tuturor proiectelor academiei care vorbesc despre orice tip de relație cu trupul și, respectiv, cu hrana, finalizând cu câteva proiecte ale ultimului an, care discută despre încercarea de a compune un instrument de previziuni ale tendințelor esteticii alimentelor și corespondența lor cu stilurile de viață sau despre un album care arhivează răspunsuri la întrebarea ce amintiri puternice sunt legate de momente ale întâlnirii cu un aliment și, nu în ultimul rând, despre măsura în care percepția privind estetica excrementelor umane ar putea fi complet schimbată urmărind utilizarea lor ca resursă naturală.

http://www.designacademy.nl/

Ambio – Teresa Van Dongen obține o licență în biologie, apoi studiază designul de obiect și, la intersecția dintre cele două, produce o instalație. Ea folosește microorganisme care produc lumină în mișcare și care, în mod normal, se întâlnesc în mediul marin pentru a obține o lampă ambientală care se aprinde foarte subtil, pentru un timp foarte scurt, dacă este ușor atinsă.

http://teresavandongen.com/