Urbanism participativ în Drumul Taberei

Inițiativele civice recent apărute în București reclamă calitatea spațiului urban. Prezente în majoritatea cartierelor, locuitorii revendică dreptul la oraș, se grupează în micro-comunități după problematici comune referitoare la locuirea, folosirea, identitatea și implicarea în transformările urbane. Urmărind fenomenul participării publice la viața orașului, în februarie 2015 am demarat, în cadrul Facultății de Arhitectură a Universității „Spiru Haret”, un atelier de cercetare urbană și arhitecturală participativă, care să vină în sprijinul locuitorilor cartierului Drumul Taberei. Grupul Inițiativa Favorit, CeRe și locuitorii interesați ne-au oferit motivul, exemplul și sprijinul pentru căutarea, împreună, de soluții temporare, dar și strategice pe termen lung pentru ameliorarea și autosusținerea vieții și spațiilor publice din cartier.

Cartierul Drumul Taberei și-a legitimat la nivelul percepției colective imaginea de cartier verde, datorată ponderii reduse a amplasării blocurilor raportate la diversificarea spațiile publice, caracteristice amenajărilor inițiate la sfârșitul anilor ’60. În prezent, populația cartierului se confruntă cu o serie de probleme generate de derularea celor două șantiere: metroul și reabilitarea fostului Parc Moghioroș (deschis parțial în iunie). Totodată, decimarea alarmantă a spațiului verde, fie prin apariția de construcții noi, fie prin extinderea parcărilor, deteriorarea constantă a pietonalelor până la dispariția lor, scăderea importanței vechilor centre comerciale și a altor zone identitare, printre care și Cinematograful Favorit, sunt cauze permanente ale vicierii imaginii cartierului, prin absența unei viziuni de dezvoltare urbană integrată, asumată și de comunitățile locale.

Analiza s-a concentrat punctual pe fostele „complexuri” comerciale proiectate în maniera urbanismului planificator postbelic, utilizate ca nuclee comunitare, respectiv strada Ho și Min (actuala Locotenent Găină), Orizont, Favorit, Drumul Taberei 34 și Piața Moghioroș (actuala Piață Drumul Taberei). Observarea spațiului public cuprins între intersecțiile Răzoare și Moghioroș a urmărit funcționalitatea actuală a segmentului urban sub dezideratele lui spațiale și sociale. Interogațiile studiului au pornit de la percepția spațiului urban raportat la memoria colectivă a cartierului. În cadrul atelierului au participat 14 studenți, organizați inițial în 6 echipe, câte una pentru fiecare centru, și o echipă coordonatoare. Prima etapă de analize s-a desfășurat pe teren, prin interviuri, investigații fotografice, realizarea de hărți perceptive și de info-grafice, identificându-se astfel existența unui clivaj între spațiul privat al locuințelor colective și spațiul public al cartierului, perceput ca un non-spațiu prin multitudinea obstacolelor și blocajelor, atât de parcurs, cât și de percepție. O altă observație s-a bazat pe schimbarea ponderii funcționale a segmentului urban studiat, în raport cu utilitatea lui inițială. Prin dublarea vechilor poli de interes local cu noi atractori funcționali, prezenți atât pe Bulevardul Timișoara (prin construirea celor două malluri), cât și pe segmentul Bulevardului Drumul Taberei, cuprins între intersecțiile cu străzile Brașov și Sibiu (prin apariția hipermarketurilor), fragmentul studiat și, implicit, vechile centre comerciale își pierd caracterul inițial, fiind zone semi-abandonate sau dezarticulate funcțional. Concluziile au fost organizate în ordinea urgențelor: intervenții de îmbunătățire cu efect pe termen scurt și reorganizări etapizate, în scopul creșterii vocației spațiului public prin introducerea traseelor pietonale pentru diferite tipuri de utilizatori, mărirea și refacerea spațiilor verzi distruse, crearea spațiilor de loisir, diminuarea traficului auto și regândirea locurilor de parcare după sisteme sustenabile de prezervare a mediului urban.

Am ajuns astfel la propuneri ce variau de la amenajarea alveolelor similare centrului carosabilului în Ramblas, până la utopica transformare a unui tronson al Bulevardului Drumul Taberei într-un „Central Park”, capabil să adune funcțiunile și serviciile publice necesare cartierului. Machetele și vizualizările propuse de studenți au fost prezentate într-o duminică, în aprilie, în piațeta Cinematografului Favorit, iar locuitorii au votat variantele care îi convingeau. Metoda a fost aplicată și la Noaptea Muzeelor, lărgind publicul și opțiunile. În final, în cadrul Anualei de Arhitectură și cu sprijinul Centrului Cultural European al Sectorului 6, am derulat timp de trei zile evenimentul Grădina de vară Favorit, în parteneriat cu Inițiativa Favorit, CeRe și Odaia Creativă, încurajând participarea locuitorilor zonei Favorit la transformarea ei într-un spațiu activ, agreabil, care să le răspundă dorințelor și confortului propriu prin simularea unui context specific acțiunilor de revitalizare ulterioare. Prin proiecții de filme în aer liber (De ce eu?, regia Tudor Giurgiu; Experimentul București, regia Tom Wilson), expoziții, concerte, ateliere de creație – de la cele adresate copiilor la ateliere de responsabilizare civică –, platforme de discuții despre problemele actuale ale cartierului, am încercat ca experiența acestui atelier să aducă succinte modalități de responsabilizare a publicului față de spațiul-cadru pe care îl folosește.

Abordarea participativă, implicând cerințele și nevoile locuitorilor, a urmărit crearea unui dialog între comunitate, specialiști și autorități, prin activarea spiritului de inițiativă, iminent ameliorării spațiului public și contracarării intervențiilor atipice specificului cartierului Drumul Taberei. Cum putem, ca profesioniști, deschide și menține dialogul și o serie de acțiuni atractive, până la autonomizarea lor și preluarea lor de către public însuși?

Proiectul a fost conceput și coordonat de arhitectele Andreea Matache și Maria Duda.