Sculptura românească în metal, între decorativ, monumental și arhitectural

Sculptura este una din cele mai conservatoare și, în același timp, novatoare arte. În 5.000 de ani, interogațiile și problematica sculpturii au rămas aceleași. Pe de altă parte, noile materiale și tehnologii, cum ar fi imprimanta 3D, permit punerea în volum a unor idei imposibil de materializat în trecut.

Sculptura în metal este o formă aparte de artă, cu legi proprii de compoziție și procedee specifice, în care nimic nu este ceea ce pare la prima lectură. Lucrul cu oțelul, fonta, cuprul sau diverse aliaje este, dacă nu dificil, cel puțin dur, la propriu vorbind.

Între arhitectură și sculptură, în special cea în metal, există astăzi o sumă de puncte comune, care nu se rezumă la garduri, grilaje ori mobilier de exterior, ci vizează o zonă mult mai largă de interferențe. În rândurile de mai jos, ne vom referi la cinci dintre sculptorii români în metal care au ceva de spus despre acest subiect și care activează în Baia Mare, Cluj, Timișoara, Iași și București. Alegerea acestora nu echivalează cu un top, cu atât mai mult cu cât mișcarea este destul de prolifică, existând în România, din 2012, chiar un Salon Anual de Metal.

Győri Csaba este un sculptor al planurilor intersectate, al străpungerilor și interferențelor pozitive, agresive. Exprimându-se prin formă, material și pigment, artistul va scoate întotdeauna privitorul din eventuala sa inerție.

Unul din proiectele sale, Inocență, este un ansamblu minimalist alcătuit din trei piese: Cercul, Pătratul și Triunghiul. Coordonatele fizice ale acestora sunt chiar numerele de aur. Piesele sunt găurite de gloanțe și din ele curge sânge. Artistul a gândit ansamblul ca un protest față de o serie de evenimente teroriste din Siria.

O altă lucrare reprezentativă a sa, Amintiri din copilărie, înglobează o acumulare de metal din atelierul său, rezultată în urma unor procedee tehnologice specifice, desfășurate pe parcursul unui deceniu. Monolitul metalic compozit a fost încastrat într-o structură metalică paralelipipedică, flancată cu dinții de lup, care apar în mod recurent în lucrările sale.

Ca asociație liberă, lucrarea are la bază, conform spuselor artistului însuși, o sumă de experiențe trăite în copilărie, după modelul lui Huckleberry Finn, pe malurile râului Mureș, nu ale fluviului Mississippi. Pe un alt palier de receptare, este vorba despre o alegorie a sculpturii.

Győri Csaba nu ezită în a folosi transferul de imagini pe suprafețele create de el, prin tehnici de tip stencil graffiti,