Urban Thinking Festival Brașov 2018 Primul festival de reflecție urbană din România

Evenimente

text: Matei COCHECI, Gabriel PASCARIU, Natalia ONESCIUC, Miruna DRĂGHIA

În perioada 25 august-1 septembrie 2018, Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), împreună cu Urbasofia SRL și International Society of City and Regional Planners (ISOCARP) - România, au organizat, la Brașov, prima ediție a unui Festival de Reflecție Urbană (Urban Thinking Festival), practic o formă de școală de vară ce ar urma să se repete anual, în Brașov sau în alte orașe din România și poate din străinătate.
În contextul creat de Anul European al Patrimoniului Cultural, tema festivalului a fost Planificare inteligentă pentru patrimoniul cultural, umbrelă tematică ce a reunit tineri profesioniști (urbaniști, arhitecți, geografi) sub 35 ani din România, Italia, Elveția, Albania și Olanda, care au participat, pe toată durata festivalului, la diferite activități propuse de către organizatori și detaliate în cele ce urmează.

După o seară de acomodare și prime contacte, în care participanții s-au cunoscut și au început să-și împărtășească experiențele legate de procesele de planificare urbană din țările de proveniență, a urmat o vizită de studiu în zona istorică a municipiului Brașov coordonată de arhitect Răzvan Dracea, președinte Ordinul Arhitecților din România, filiala Brașov-Covasna-Harghita), cu participarea urbaniștilor Raluca Baco și Cătălin Pricope din partea Direcției de Urbanism a Primăriei Municipiului Brașov, ceea ce a oferit un bun prilej pentru discutarea planurilor primăriei privind planificarea urbană în zona istorică.

© Miruna Drăghia

Următoarele două zile ale festivalului au fost dedicate cursurilor Școlii de vară propriu-zise, susținute de experți internaționali, pe următoarele teme-cadru: 1. Spații publice (Dhiru THADANI, SUA); 2. Regenerare urbană și conservare (Valentina GIANFRATE și Giovanni GINOCCHINI, Italia); 3. Patrimoniu cultural și orașe inteligente (Roland van der HEIJDEN; Olanda și Manfred SCHRENK, Austria); 4. Dezvoltare durabilă (Izabela MIRONOWICZ, Polonia) și guvernanță urbană (Pietro ELISEI, Italia / România). În fiecare zi aveau loc 1-2 scurte prelegeri ale experților, urmate de ateliere de lucru. Ultima zi a avut un caracter concluziv, sintetic, în care au fost susținute, în Sala de Consiliu a Primăriei Brașov, prezentările finale ale cursanților.

Pe toată durata evenimentului, participanții au lucrat în 3 echipe interdisciplinare, fiecare concentrându-se pe câte un areal din zona istorică a municipiului Brașov, astfel:
- echipa 1 a avut ca temă studiul relației cetate-oraș, acordând o atenție specială modului de articulare a diferitelor spații publice existente și propuse a fi reabilitate în această parte a orașului: Parcul Nicolae Titulescu, teatrul, piața agroalimentară, magazinul STAR;
- echipa 2 a studiat zona Cetății Brașov;
- echipa 3 a analizat potențialul de valorificare a patrimoniului cultural din Șcheii Brașovului.

La finalul festivalului, pentru fiecare areal studiat, echipele au prezentat câte o viziune de dezvoltare bazată pe 3-5 obiective strategice, intervenții posibile (hard și soft) vizând valorificarea patrimoniului cultural din zona istorică a Brașovului, concepte strategice de valorificare și ilustrări ale unor modele de bune practici din diferite orașe europene posibil a fi aplicate în cazul municipiului Brașov. În acest proces, participanții au avut în vedere principii și idei-umbrelă precum rolul spațiilor publice în regenerarea urbană, relația dintre imagine urbană și branding urban, metode inovatoare de valorificare a patrimoniului în era digitală, principii de dezvoltare durabilă și pacte de guvernanță urbană.

© Monica Pătrășcoiu

Pentru a oferi cât mai multe teme viabile de dezbatere cu privire la patrimoniul cultural și la diferitele sale aspecte care vizează comunitatea locală de specialiști, în a doua parte a zilelor de lucru au fost organizate evenimente publice menite să încurajeze dialogul profesional pe diferite teme de interes:

*Masa rotundă „Spații publice și regenerarea urbană în România” (27 august) - moderator Pietro Elisei (director Urbasofia), invitați: DhiruThadani (ISOCARP); Șerban Țigănaș (secretar general Uniunea Internațională a Arhitecților); Raluca Baco (Direcția de Urbanism, Primăria Municipiului Brașov); Cătălin Frangulea-Pastor (Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov); Matei Cocheci (vicepreședinte APUR). Principalele puncte ale discuției au fost rolul tehnologiei în procesele de regenerare urbană și elementele-cheie pe care urbaniștii ar trebui să le ia în considerație atunci când au în vedere planificarea unor procese de regenerare urbană.
*Vizită de studiu la Coresi Business Park și proiecție documentar Planeta Petrila la Sala Patria din Brașov (28 august) - oferirea unor perspective diverse asupra modului de valorificare a patrimoniului industrial.
*Masa rotundă „Patrimoniul cultural din România în era digitală” (29 august) - moderator Sabina Leopa (manager proiecte europene Urbasofia), invitați: Roland van derHeijden (Rotterdam Digital City); Manfred Schrenk (director CORP); Pietro Elisei (director Urbasofia); Ionuț Țața (ALT Brașov cluster); Sorin Pop (INDECO Soft) și Oana Rujan (Aries Transilvania Cluster). Dialogul s-a concentrat pe modul în care patrimoniul cultural poate fi valorificat și menținut cu ajutorul noilor tehnologii: efecte vizuale, aplicații web și mobil, senzori pentru monitorizarea unor parametri diverși.
*Masa rotundă „Planificare inteligentă pentru patrimoniul cultural în Brașov - către un manifest” - moderator Irina Florea-Saghin (ISOCARP; Universitatea „Ovidius” din Constanța), invitați: Izabela Mironowicz (Universitatea de Științe din Wroclaw); Gabriel Pascariu (președinte APUR); Pietro Elisei (director Urbasofia); Ștefan Bâlici (director Institutul Național al Patrimoniului), Kollo Miklos și Silvia Demeter Lowe (Ordinul Arhitecților din România); Bogdan Micu (Primăria Municipiului Brașov). După o scurtă prezentare a rezultatelor școlii de vară realizate de către participanții din cele trei echipe de lucru, invitații au comentat ideile expuse, aducând în discuție și alte probleme ale municipiului Brașov ce pot afecta în viitor patrimoniul cultural, precum traficul și poluarea.

În final, discuțiile cu privire la cristalizarea unui manifest de reflecție urbană s-a concentrat pe nevoia de a deschide un dialog mai larg despre oraș, care ar trebui să devină un subiect amplu de dezbatere nu doar pentru autoritățile publice locale și pentru profesioniști, ci și pentru comunitățile locale.

Succesul evenimentelor din acest an s-a datorat, în mare măsură, partenerilor festivalului, fără sprijinul cărora evenimentul nu ar fi putut deveni realitate. Printre acești parteneri și sponsori s-au numărat Primăria Municipiului Brașov, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Registrul Urbaniștilor din România, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea Transilvania sau Revista Arhitectura.

Organizatorii sunt hotărâți să repete experiența Festivalului de Reflecție Urbană și anul viitor, pe o altă tematică și cu alți experți internaționali invitați să coordoneze atelierele de lucru, dar și să susțină conferințe pentru publicul larg. Festivalul își dorește astfel să crească ponderea evenimentelor dedicate publicului, pentru a încuraja participarea cât mai largă a actorilor locali (comunitate, profesioniști, administrație) la dezbaterile cu privire la modul în care ar trebui gândit viitorul orașelor.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.6/2018
„NOUA” PARADIGMĂ A LOCUIRII