RDW

Vizionarul Lord Norman FOSTER

Vizionarul Lord Norman FOSTER

Lumea va trece de la „eu, eu, eu”
la „noi, noi, noi”

www.fosterandpartners.com

Arhitectul britanic Norman Foster, iconic pentru arhitectura high-tech, se dovedește a fi, în nebuloasa perioadă marcată de pandemia Noului Coronavirus, unul dintre vizionarii care abordează problemele globale ale omenirii și arhitectura în contextul frământărilor la nivel planetar, cu determinantele și consecințele lor în plan social, economic, tehnologic.
Norman Foster cuvântează la ONU, la Forumul Primarilor, la marile reuniuni mondiale. Părerile sale sunt preluate și dezbătute de presa din întreaga lume. Implicarea sa în problemele fundamentale ale planetei nu sunt de dată recentă, ci se referă la o activitate de mai bine de 50 de ani.
Întrebat despre importanța schimbărilor la nivelul arhitecturii, dar și al conceptelor de dezvoltare urbană, în perioada viitoare, Norman Foster a răspuns că pandemia nu va aduce schimbări neașteptate, surprinzătoare, ci va accelera tendințe deja cunoscute, dar neluate în seamă, cu seriozitate.
Arhitectura sustenabilă, practicată astăzi ca exceptie, va deveni tendința principală, așa cum orașele vor ocroti mai curând locuitorii decât autoturismele, spațiile verzi vor deveni un mediu cotidian de viață și transportul în comun terestru va fi înlocuit de monoraiurile aeriene, munca se va desfășura mai mult de acasă, dar și din locuri neconvenționale, alimentele vor proveni mai mult din fermele urbane etc.

Arhitectura și sănătatea

În raportul anual al firmei care-i poartă numele, Norman Foster a făcut o analiză a fenomenelor prin care trece lumea construcțiilor la nivel global și a evocat relația dintre viața orașelor și sănătate, de-a lungul istoriei. Bolile, molimele, epidemiile au fost, în mod paradoxal, motorul unor uriași pași spre progres: holera de la Londra, de la mijlocului secolului al XIX-lea, a grăbit introducerea rețelei moderne de canalizare și salubrizarea, tuberculoza newyorkeză a tras un semnal de alarmă față de necesitatea spațiilor verzi în oraș, pandemia de gripă spaniolă de la începutul sec. al XX-lea a declanșat programul de sanatorii, terase în aer liber, baze sportive și bazine de înot, pereții albi și recunoașterea calităților terapeutice ale luminii și aerului curat, „Marele Smog” din Londra a condus la instituirea Legii Aerului Curat și a grăbit înlocuirea încălzirii cu cărbuni prin cea pe gaze naturale. Fără a fi cauza fenomenelor, crizele medicale au fost catalizatorul, „ocaziile” care au grăbit și impus rezolvări ale problemelor „mocnite”.

Arhitectura sănătoasă
Referitor la actuala criză, Foster abordează definiția arhitecturii sănătoase și tendințele acesteia ca arhitectura viitorului.
„Încă din 1967, când am înființat firma, am elogiat calitățile clădirilor sănătoase care pot respira și interacționa cu natura, pentru a obține un mediu interior controlat și care, în plus, să consume mai puțină energie.”

Proiect: Autonomous House, Copyright holder: Richard Davies

Principiile arhitecturii sănătoase presupun:

Clădiri autonome și o abordare ecologică a proiectării

Norman Foster a fost, încă din anii ’70 ai secolului trecut, pionier al noilor valori și căutător de răspunsuri la problemele globale ale omenirii. Criza petrolului și îngrijorarea față de risipa energetică, dialogul de substanță cu natura l-au adus alături de un alt vizionar al secolului al XX-lea, Buckminster Fuller, cu care a colaborat, în perioada 1971-1983, mânat de o stare de „nerăbdare și iritare față de modul în care se fac lucrurile”.
Norman Foster în colaborare cu Bucky au realizat patru proiecte cu rol de catalizator în dezvoltarea unei abordări ecologice a proiectării.
Primul proiect comun, Teatrul Samuel Beckett, era un auditorium situat sub curtea Colegiului „St. Peter” din Oxford, „ca un submarin scufundat”. Proiectul nu a reușit să atragă suficiente fonduri pentru a fi realizat, dar a presupus o activitate de cercetare pe tema structurilor subterane care, ulterior, avea să inspire alte proiecte.
Proiectul Climatroffice – o structură transparentă, cu integritate tensională și cu propriul microclimat intern avea încorporate planșeele de birouri. Deși era numai un proiect de cercetare, el a inspirat planul urbanistic pentru Centrul Hammersmith.
Studiul pentru Expoziția Internațională a Energiei din Knoxville, Tennessee, din anul 1978, a fost o structură romboidală, cu integritate tensională și pereți exteriori dubli, care cuprindea întreaga expoziție într-o incintă climatizată. Structura includea o gamă largă de instalații de încălzire solară, de răcire și de generare a electricității, pentru a menține condiții optime de confort.
Casa Autonomă a vizat două locuințe – prototip – una la Los Angeles, pentru familia Fuller, și alta, identică, în Marea Britanie, la Wiltshire, pentru familia Foster. Casele urmau să fie cupole geodezice cu înveliș dublu, atât cel interior, cât și cel exterior (diametru de 15 m), urmând să se rotească independent unul de celălalt. Cele două învelișuri urmau să fie jumătate din sticlă și jumătate din material mat/opac, astfel încât, noaptea, cupola să poată fi închisă complet, iar ziua să urmeze lumina solară.
Între cele două învelișuri, urma să circule aer cald sau rece, în funcție de sezon. Ca și în proiectul Climatroffice, proprietățile răcoritoare ale anumitor plante urmau să fie valorificate, pentru crearea unui microclimat plăcut, intern.
Construcția lor a fost sistată în vara anului 1983, odată cu decesul lui Fuller, dar ideile pe care le-a încorporat se regăsesc în proiectul cupolei clădirii Reichstagului, cu acoperișul său mobil.

Imobile de birouri sustenabile, cu performanțe energetice
Prima clădire proiectată în spiritual dialogului benefic cu natura a fost Centrul pentru Arte Vizuale din Sainsbury, tot la începutul anilor ’70. După jumătate de secol, realizările cele mai recente ale firmei sunt sediile Trustului de Presă Bloomberg de la Londra și sediul companiei Apple din California. Între ele, s-au realizat imobile înalte, începând cu Commerzbank din anii ’90, care a demonstrat posibilitatea funcționării unui zgârie-nori dotat cu ventilație naturală.

La sediul Commerzbank, atriumul central funcționează ca un „coș” de ventilare, introducând aerul curat cu ajutorul ferestrelor sale care se pot deschide. Având grădini de patru etaje, la mare înălțime, este considerat primul zgârie-nori ecologic.
„Inovația în crearea unui loc de muncă mai sănătos și cu emisii reduse de carbon a fost posibilă doar combinând cercetarea cu pledoaria pasionată și cu sprijinul unor lideri corporatiști realmente preocupați de bunăstarea locului lor de muncă. Acest curent, care este astăzi doar un fenomen «marginal», va deveni tendința principală în cazul noilor clădiri” – spune arhitectul.
De câteva decenii, se utilizează peste șaizeci de sisteme de clasificări care evaluează performanța clădirilor din punctul de vedere al sustenabilității lor. Predominante sunt sistemele BREEAM și LEED, iar proiectul sediului Trustului de presă Bloomberg a primit cea mai înaltă certificare BREEAM înregistrată până acum de o clădire de birouri.
Recent, a apărut certificarea WELL, în urma analizei tendinței care prezintă riscuri nu numai pentru clădire, ci și pentru bunăstarea beneficiarilor ei. Sediul Corporației Hearst a fost prima clădire din New York care a primit LEED Platinum și prima certificare WELL care a existat vreodată în metropolă.

Copyright Norman Foster

2017 – Sediul Trustului de presă Bloomberg, Londra

Clădirea Bloomberg a devenit, în foarte scurt timp, prin arhitectura și poziția sa, iconică pentru City-ul londonez. Este un model de dezvoltare sustenabilă, dobândind cea mai înaltă certificare energetică ce a fost acordată vreodată unei clădiri mari de birouri.
Constructia este amplasată pe un teren de 3,2 hectare și cuprinde două clădiri unite prin pasarele peste o arcadă pietonală care reconstituie str. Watling, un antic drum roman care străbătea amplasamentul. Arcada Bloomberg a devenit un traseu reputat în City, fiind animată cu restaurante și cafenele, în spatele unei fațade ondulate din sticlă. Trei piețe publice, situate la fiecare capăt al arcadei și în fața intrării în clădire, creează spații publice noi în centrul Square Mile.
Clădirea integrează și vestigiile arheologice ale Templului Roman descoperit pe amplasament, în cadrul unui centru cultural.
O rampă cu trepte în formă de hipotrohoidă, caracterizată printr-un cerc lin, continuu, tridimensional, se întinde pe întreaga înălțime a clădirii, sporind caracterul emoționant al spațiului interior. Placată cu bronz, rampa este proiectată și proporționată pentru a deveni un loc de socializare.

Copyright Norman Foster

2017 Sediul Companiei Apple – Cupertino, California, SUA
Parcul Companiei Apple creează un cadru de muncă ideal pentru creativitate și inovare. Campusul este expresia spiritului californian conectat cu natura. Peisajul și clădirile formează un întreg perfect: Clădirea-Inel, Teatrul Steve Jobs, Centrul de Fitness & Wellness, Centrul de Vizitatori și Parcul de Sud stau sub semnul socializării, vieții sportive și muncii creative. Arhitectura flexibilă și minimalistă se integrează parcului, printre copacii înalți, își atrage energia de la soare și aduce priveliștea înviorătoare și aerul proaspăt din parc prin fațadele din sticlă. Clădirea a fost proiectată cu grijă față de mediu, dar și față de companie și personalul ei. Campusul este alimentat, în proporție de 100%, de energie regenerabilă și este în curs de a deveni cea mai mare clădire certificată LEED Platinum din America de Nord. Spațiile verzi au fost extinse de la 20% la 80% din terenul de 71 de hectare al parcului (cu 9.000 de arbori, pajiști, terenuri de sport, terase și un iaz), iar aleile și pistele de jogging însumează 6 km.

Proiect: Apple Park, Copyright holder: Steve Proehl
Proiect: Apple Park, Copyright holder: Nigel Young / Foster + Partners

Clădirea-Inel încorporează o imensă expertiză și capacitate de inovare cu câteva elemente esențiale: „o capsulă” formată din spații comune destinate colaborării, spații de birouri private pentru activitatea individuală, coridoare circulare largi, perimetrale, vitrate – cuprinzând cele mai mari foi din sticlă curbată produse vreodată – care permit o legătura permanentă cu peisajul. Planșeele „Inelului” sunt alcătuite din cele mai avansate structuri prefabricate de beton din lume. Denumite „planșee goale”, aceste elemente multifuncționale formează structura și tavanul descoperit, încorporează sisteme radiante de încălzire și răcire și asigură recircularea aerului. Orientate către cele opt puncte ale rozei vânturilor, atriumuri pe toată înălțimea creează zone comune de intrare luminoase: spații sociale care conectează parcul cu spațiul grădinii din interior. Restaurantul ocupă întreaga axă nord-estică a „Inelului”. Sala de mese, de patru ori mai înaltă, precum și terasele în aer liber încurajează interacțiunea. Cea mai impresionantă este fațada de nord-est a restaurantului, care se deschide, glisând ușor. Uși enorme din sticlă – cele mai mari de acest tip construite vreodată – de 15 m înălțime și 55 m lățime, culisează fără efort pe șinele de sub pardoseală și sporesc senzația de peisaj care plutește prin clădire.
Alte câteva clădiri întregesc experiența din Parcul Apple: Centrul de Fitness & Wellness este un pavilion-refugiu în peisaj, alcătuit dintr-o pereche de clădiri ușoare, parter; o fereastră largă deschide sălile de gimnastică spre parc.

Condiția fizică a angajaților și lucrul în natură

Foster+Partners s-a implicat în promovarea păcii sociale încă de la începutul anilor ’70, când compania maritimă Fred Olsen a reușit să evite revolta docherilor grație firmei de proiectare și a proiectului prin care s-a promovat un nou stil de viață, incluzând și activitatea sportivă la locul de muncă.
În 1973, proiectul pentru sediul firmei din Norvegia a propus un sediu situat în pădurea de pini din apropierea capitalei Oslo:
Birourile din Afara Orașului – Vestby, Norvegia
Propunerea cuprindea o serie de pavilioane risipite într-o pădure de pini, lângă Oslo. Accesate pe alei pietonale care urmăresc traseul pârtiilor de schi, pavilioanele au forma de incinte-parter, croite cu grija de a nu tulbura echilibrul natural al pădurii și de a economisi energia (era criza petrolului din1973).
Clădirile trebuiau să răspundă, cameleonic, schimbării condițiilor de mediu. Obloanele exterioare aveau rolul de adaptare automată la schimbările de vreme și lumină, iar reflectoarele înclinate, montate pe acoperiș, erau menite să urmărească parcursul apusului soarelui nordic. Consumul de energie necesar aerului condiționat era evitat prin instalarea, sub clădire, a unor echipamente de încălzire și ventilare, de mari dimensiuni. Planul a fost abandonat deoarece clientul a decis să-și păstreze birourile existente din Oslo.

Telemunca pentru activitatea de rutină și munca în „al treilea loc” pentru activitatea creativă

Concluzii interesante în privința modului de lucru ulterior pandemiei au părut să se contureze în această perioadă – astfel, activitatea non-creativă, de rutină, se poate desfășura de acasă, iar reuniunile creative este bine să aibă loc altundeva. „Altundeva” poate fi sediul firmei sau un spațiu inedit – o clădire comunitară, Starbucks sau o zonă frumoasă, adecvată activităților în aer liber. „Altundeva” devine o nouă componentă a unui pachet de lucru.
Această tendință a fost anticipată de proiectul The Hub din satul La Punt, în Alpii elvețieni. Acolo, departe de oraș, a apărut un nou tip de vizitator – turistul care muncește. Soluția nu rezolvă numai mediul sănătos de lucru, dar poate deveni și soluția de salvare a satelor uitate și părăsite.
Renașterea satelor în declin este o tendință cu impact pozitiv asupra afacerilor locale și pare să fie preferată de tânăra generație. Proiectul din satul La Punt a ilustrat un curent îndreptat împotriva plecării tinerilor din sat inspirat de un workshop desfășurat la sediul Fundației Norman Foster din Madrid, când doi antreprenori din satul La Punt au asistat la dezbaterile dintre 10 absolvenți și un număr similar de mentori, pe probleme legate de efectele încălzirii globale, robotică și inteligența artificială. Tema dominantă a fost tineretul și implicarea sa în problemele de mediu. Tinerii au dovedit că au mai multe cunoștințe despre sănătate decât înaintașii.
Pe aceeași linie se situează și fermele urbane care, în viitor, par să prezinte soluția pentru o mare parte a hranei orașelor, potențialul culturilor agricole urbane hidroponice care economisesc apa și au producții mult sporite, reduc distanțele de transport și livrează produse proaspete cu preț mai mic.

Proiect: University of Iowa Stead Family Children’s Hospital, Copyright holder: Main Street Studios

Spitalele mizează pe efectul terapeutic al naturii și al atmosferei familiale

Construcțiile spitalicești au fost aduse în prim-plan de pandemie, iar realizările companiei F+P dovedesc o abordare de avangardă și a acestui subiect. Proiectele subliniază și maximizează rolul terapeutic al cadrului natural asupra pacienților. Proiectele evidențiază și importanța atmosferei propice socializării pentru cercetarea medicală, opinia arhitectului fiind că „marile descoperiri sunt mai degrabă rezultatul schimburilor de păreri de la cafenea decât dezbaterile oficiale”.

Proiect: University of Iowa Stead Family Children’s Hospital, Copyright holder: Main Street Studios

2011-2016 Spitalul de Copii al Universității din Iowa – Stead Family, Iowa, SUA
Spitalul de Copii al Universității din Iowa, ca primă etapă de modernizare a campusului universității și îmbunătățirea calității asistenței medicale, este dedicat salvării vieții copiilor și se axează pe transformarea experienței traumatizante a spitalizării într-una mai umană, pentru tinerii pacienți și familiile lor.
Spitalul, dotat cu 140 de paturi, este conceput ca un cadru luminos, reconfortant. În acest scop este folosită culoarea, transparența fațadelor către mediul ambiant, „luminatoarele” atriumului care introduc lumina și natura în interior. Săli de joacă pentru copii și pentru familiile lor sunt repartizate în toată clădirea. Saloanele sunt axate pe nevoile pacienților, fiind dotate cu o fereastră largă pentru realizarea unei conexiuni vizuale cu lumea exterioară, cu zone de familie, pentru ca părinții să poată sta cu copiii. Jaluzele integrate asigură protecția și lumină/umbră în interior.
Maximizând calitățile terapeutice ale amplasamentului natural, turnul pentru pacienți se prelungește cu un parc public nou. Parterul este transparent și permeabil, fiind dotat cu spații publice.

Proiect: Maggie's Centre Manchester (main project number) Copyright holder: Nigel Young / Foster + Partners
Proiect: Maggie's Centre Manchester (main project number) Copyright holder: Foster + Partners

2012-2016 Centrul Maggie’s din Clădirea Robert Parfett, Manchester

Centrele Maggie’s oferă o „casă departe de casă”, un refugiu în care bolnavii de cancer pot găsi sprijin emoțional și practic. Inspirate de modelul unui nou tip de asistență medicală, stabilit de Maggie Keswick Jencks, ele acordă o mare importanță puterii arhitecturii de a ridica moralul și a sprijini terapia. Centrul realizează o atmosferă familială în cadrul unei grădini la mică distanță de Spitalul Christie și importanta sa unitate de oncologie și respectă scara rezidențială a cartierului. Acoperișul se înalță formând un mezanin iluminat natural prin lucarne și se sprijină pe o rețea de bârne care acționează ca partiții dintre diferitele spații, dispersând vizual arhitectura în grădinile din jur. Centrul combină o varietate de spații, de la separeuri până la spații ample precum bibliotecă, săli de gimnastică și locuri de întâlnire.

În zona centrală, unde se află bucătăria, se pune accentul pe lumină naturală, vegetație și vederea către grădină. Planul, punctat de curți amenajate, se prelungește într-o verandă largă, adăpostită de o streașină proeminentă. Uși glisante din sticlă deschid clădirea spre grădină. Fiecare sală de tratament se deschide spre propria grădină. Capătul de sud al grădinii se prelungește cu o seră prevăzută cu o grădină-refugiu în care bolnavii se pot întâlni, munci și bucura de activitatea în aer liber. Este un loc unde se pot cultiva flori, legume și fructe, folosite în cadrul centrului, dându-le pacienților sentimentul de utilitate, într-o perioadă în care se simt foarte vulnerabili.

Proiect: New Hospital Pavilion for Penn Medicine, Copyright holder: dbox / Foster + Partners

2015 Noul Pavilion Spitalicesc, Universitatea Pennsylvania

Pavilionul din cadrul Sistemului de Sănătate al Universității Pennsylvania (Penn Medicine) este o clădire spitalicească flexibilă care reprezinta simbolul instituțional și arhitectural pentru „spitalul viitorului” și furnizează cea mai avansată asistență medicală din lume.
Proiectul este sustenabil, eficient și sensibil față de mediul înconjurator, răspunzând nevoilor materiale și spirituale, concrete sau intangibile ale pacienților.
Acordând prioritate luminii și priveliștilor pentru pacienți, vizitatori și personal, proiectul are o viziune holistică asupra sănătății.
Sistemul de proiectare unic descompune clădirea în „cartiere”, care sugerează, la scară mai mică, mai umană, dând impresia unui mediu mai sensibil și mai personalizat. Fiecare etaj este dotat cu un livingroom pentru însoțitori, dimensiunea și configurația saloanelor sunt flexibile, reactive la nevoile de modificare și la cerințele pacienților.
Flexibilitatea este un criteriu esențial, deoarece cele mai neplăcute experiențe ale pacienților sunt legate de deplasările în scaune cu rotile către servicii medicale în continuă schimbare.
Cele 500 de rezerve, adaptabile oricărui nivel de asistență medicală, au fost proiectate pentru a asigura o gamă variată de îngrijire a pacienților și sunt spațioase pentru ca familia să-i poată însoți. Rezervele sunt prevăzute cu un perete interactiv care permite pacienților să-și personalizeze mediul, funcționând și ca punct de asistență pentru doctori, de informare în timp real. Pe măsură ce medicina evoluează, prioritățile pacienților vor continua să se schimbe, iar noile tehnologii vor putea să fie încorporate – multe dintre ele fiind, încă, neprevăzute. Astfel, clădirea asigură o platformă pentru servicii medicale viitoare.

Proiect: Cleveland Clinic Medical School, Ohio, Copyright holder: Nigel Young / Foster + Partners

2015-2019 Pavilionul Samson, Universitatea Case Western Reserve (CWRU) și Clinica din Cleveland, SUA

Un pavilion medical care ilustrează viitorul educației medicale, integrate și interactive. Tema de proiectare a identificat o zonă care putea fi transformată într-un campus, unind mai multe facultăți: Medicină Generală, Stomatologie și Asistente Medicale.
Pavilionul Samson reprezintă o investiție în viitorul învățământului medical care reunește programe de învățământ medical inițial distincte într-o singură clădire multidisciplinară.

Elemente esențiale ale fiecărei facultăți sunt dispuse în jurul unei ample curți interioare, menținându-și identitatea și plasând o serie de spații stratificate comune. Eficiența a fost sporită prin studii de utilizare a spațiului și a analizei metodelor de predare, prin crearea de spații flexibile. Facultăți diferite folosesc în comun spații de predare, zone administrative, săli de lectură, zone de recreere și facilități tehnice, zone de servicii și depozitare, cantine etc.
Curtea centrală este inima socială a pavilionului. Intens iluminat zenital, spațiul este destinat întâlnirilor informale.
Analiza luminii naturale și a climatului de către echipele de structuriști și ecologiști, care lucrează împreună cu arhitecții, a inspirat proiectul acoperișului curții centrale. Ninsorile abundente din regiune au determinat proiectul structural, iar umbrirea este asigurată prin acoperirea cu ferme metalice, care permit pătrunderea luminii în zona perimetrală, de circulație.
Pavilionul permite studenților celor trei facultăți să studieze împreună, să se inspire reciproc și să colaboreze utilizând cele mai moderne tehnologii digitale și să folosească în comun spații sociale, consolidând scopul de pionierat al clădirii de a asigura servicii medicale mai bune, pentru toți.

Proiect: Cleveland Clinic Medical School, Ohio, Copyright holder: Nigel Young / Foster + Partners

2017 Centrul Internațional al Inimii Magdi Yacoub din Cairo, Egipt

Centrul Internațional al Inimii Magdi Yacoub din Cairo este un spital ultramodern integrat într-o zonă destinată sănătății și cercetării medicale. Unul dintre atuurile sale este priveliștea uimitoare asupra Piramidelor din Giza și peisajul luxuriant, care-și propune să amelioreze experiența generală a pacienților.
Spitalul, cu o capacitate de 300 de paturi, răspunde nevoilor pacienților, familiilor și personalului medical. Accesul se face printr-o piață aflată la capătul unui drum umbros, primitor, ducând spre o copertină care marchează intrarea. Parterul cuprinde facilități complexe de diagnostic și tratament, o secție ATI, o clinică ambulatorie și una de recuperare. Mai multe curți aduc lumina naturală, facilitând orientarea.

Fiecare salon beneficiază de o priveliște deosebită. Rezervele, de la etajele superioare, au și acoperișuri în formă de scoică, amintind de felucile de pe Nil. Proiectul folosește culori dulci și calde, influențate de psihologia culorilor și de istoria egipteană.
O terasă verde cu cantină și spații de socializare inclusiv grădiniță pentru copii – inspirată de tradiția locală – oferă spațiu de relaxare pentru personal și vizitatori.
Accentul pus pe lumina naturală, verdeață și priveliște creează un mediu favorabil sănătății. Flora locală, bogată, a fost folosită sub forma unei centuri de verdeață, întrețesute cu poteci pentru pietoni și spații liniștite belvedere.

Clădirile existente – cu sisteme învechite și poluante – vor fi verificate și modernizate
Norman Foster a demarat recent o cercetare în domeniul evaluării științifice a clădirilor existente, împreună cu Harvard TH Chan School of Public Health și cu Joseph Allen, coautorul cărții Clădiri Sănătoase, cu care a colaborat. „Allan și cu mine am subliniat caracterul relativ redus al costurilor suplimentare”. Oricum ar sta lucrurile, clădirile „nesănătoase”, cu mare consum energetic, cu emisii de CO2 nu mai pot supraviețui și nu pot face față concurenței și actualelor exigențe.

Orașele vor deveni mai verzi, eliberând zone mari, dedicate șoselelor și traficului, pentru pietoni, bicicliști, terase, parcuri și alei
Foster sugereaza că orașul va deveni mai verde deoarece mijloacele de mobilitate personală se schimbă rapid și se manifestă un interes mai scăzut al tinerilor de a utiliza mașina. Strada londoneză care dedică două treimi din lățime vehiculelor limitează spațiul pentru alte utilizări. În viziunea lui Foster, acest spațiu ar trebui transformat. Cu parcări comasate pe terenurile nefolosite din apropiere, strada ar trebui să revină comunității, prin asigurarea priorității pietonilor și bicicliștilor, prin recuperarea unor zone dedicate plantelor și băncilor și printr-un management mai eficient al deșeurilor.

Transport „la înălțime”
În zilele pandemiei, multe orașe au profitat deja de șoselele goale pentru a crea noi piste de biciclete. Numai Parisul creează 650 de km de astfel de piste. Proiectul Foster SkyCycle, pentru Londra, prevede șosele pentru biciclete, ca niște platforme ușoare, suspendate, cu ajutorul cărora ar „zbura” 12.000 de navetiști pe oră prin oraș și s-ar asigura o conectivitate aeriană a diferitelor destinații.
Se pregătește o nouă generație de monoraiuri care să poată asigura mobilitate aeriană, eliberând planul terestru pentru pietoni. Activitatea de cercetare a Fundației Norman Foster a demonstrat potențialul combinării acestor sisteme cu controlul microclimatului local – purificând aerul de pe arterele care, în trecut și prezent, erau poluate.

Pietonii recuperează străzi și piețe
1999-2003 Trafalgar Square – Un spațiu urban ostil a devenit un adevărat spațiu public. Londra, Marea Britanie
Transformarea Trafalgar Square este rezultatul re-echilibrării dintre necesitățile traficului și pietonilor, dintre evenimente extraordinare și viața de zi cu zi, dintre vechi și nou.
Concepută, în anii 1840, de Charles Barry și dominată de Coloana lui Nelson, Piața este mărginită de clădiri reprezentative. Deși generoasă, la mijlocul anilor 1990, Piața a fost sufocată de trafic. După consultări cu 180 de instituții și mii de londonezi, proiectul a propus închiderea, pentru trafic, a laturii de nord a Pieței și realizarea unei ample terase cu un șir de trepte și cu o cafenea care să asigure un refugiu adecvat pentru Galeria Națională.
S-au propus amenajări, în Piață și pe străzile adiacente, incluzând locuri de stat, sisteme de iluminare și de semnalizare rutieră, pavaje cu contraste vizuale și de texturi de materiale.

2010-2013 Revitalizarea Vechiului Port din Marsilia

Unul dintre marile porturi de la Marea Mediterană ajuns inaccesibil pentru pietoni și rupt de viața orașului a fost recuperat pentru comunitate prin crearea unei zone pietonale, prin transformarea cheiurilor în spațiu public și organizarea unor spatii pentru spectacole și evenimente. Transformarea a făcut parte din pregătirile pentru asigurarea statutului de Capitală Culturală Europeană 2013 a Marsiliei.

Amplificarea spațiului pietonal, evacuarea instalațiilor tehnice și înlocuirea cheiurilor industriale cu platformele și cluburi plutitoare, amenajarea peisajeră, realizată în colaborare cu Michel Desvigne, eliminarea bordurilor și îmbunătățirea accesibilitatii, maximă flexibilitate funcțională au permis îmbunătățirea atmosferei, sporirea animației și recuperarea portului pentru viața socială a orașului, cu mijloace foarte discrete. Pe Quai de la Fraternité, o fâșie de oțel inoxidabil adăpostește un pavilion flexibil nou, un „umbrar” deschis este destinat evenimentelor și piețelor ocazionale.

Material realizat de Ileana TUREANU, pe baza documentației puse la dispoziție de Firma Foster+Partners

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA 6 / 2020

Arhitectura Sanatoasă în viziunea Lordului Norman FOSTER care consideră ca a venit momentul să înlocuim „EU, EU, EU” cu „NOI, NOI, NOI”.

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog