RDW

idz – Designul de bijuterie, între tradițional și digital

05_la-sc

 

Strategia idz în domeniul designului de obiect

Incursiunea noastră în domeniul obiectelor de design se folosește de mijloace digitale și intenționează realizarea unei legături între proiectarea computațională, metodele de fabricație digitală și material. Am implicat unelte digitale în mediul practicii de design cu scopul de a observa modul în care acestea pot influența procesele de creație și de fabricație.

Cercetarea a avut două aspecte, unul referitor la metoda de lucru și unul legat de obiectul final, care exprimă intenția de design, dar și procesul prin care a luat naștere. Astfel, s-a urmărit procedeul de lucru ca abstractizare a procesului de design și fabricație prin cod. Iar rezultatul material al acestui proces devine o dovadă a procesului digital asupra obiectului final.

Metoda de lucru se bazează pe un proces de feedback între concept, sistemul de fabricație și material. Astfel, obiectul este rezultatul unui proces care evoluează treptat, combinând creativitatea cu atributele uneltelor digitale. Are loc un schimb continuu, unde capacitățile digitale sunt interpretate în mod subiectiv, transformând procesul creativ, iar cerințele conceptuale sunt abstractizate și transpuse în cod. Scopul nu a fost de a obține un proces complet digital, ci de a relaționa, pe de-o parte, metodele de proiectare intuitive cu cele computaționale, iar pe de alta, fabricația digitală cu procese de materializare tradiționale.

De asemenea, se urmărește varietatea oferită de uneltele digitale, de aceea fiecare proiect are o strategie de lucru diferită, în funcție de scară, tip de obiect, material și metoda de fabricație. Dar toate proiectele ajung, în final, să exprime, într-o oarecare măsură, caracteristici ale uneltelor digitale, fie de concepție, fie de fabricație, care au fost utilizate în generarea lor. De multe ori, forma are componente diferite, explorând modele geometrice complexe, care sugerează metoda de lucru digitală de deformări topologice. Precizia în articularea pieselor diferite este, de asemenea, o caracteristică a mediului digital de concepție și fabricație. Dar obiectele pot purta și urme ale procesului de fabricație.

Deși obiectele realizate sunt de dimensiuni mici, atât procesul de lucru, cât și metodele de fabricație pot fi preluate și folosite și la o scară arhitecturală. Accentul este pus pe articularea componentelor, care este integrată în concept, pe interacțiunea cu mediul fizic, pe textură, aspecte care caracterizează și practica de arhitectură. De asemenea, uneltele de fabricație sunt un domeniu în curs de dezvoltare, una dintre direcțiile urmărite este aplicarea la o scară mai mare, la nivelul construcției de componente arhitecturale.

Colecția de bijuterii DIGITAL_SILVER

Bijuteria aparține unui domeniu care lucrează cu materiale prețioase, care presupune modelarea precisă, la o scară foarte mică, de artefacte. Astfel, este un proces laborios care dintotdeauna a depins de abilitățile celui care materializează obiectele. Mediul computațional a devenit atractiv și pentru bijutieri, datorită preciziei și detaliului pe care îl poate oferi. În prezent, există deja numeroase imprimante 3D care fie printează matrițe din ceară sau, direct, bijuterii din argint, cu o rezoluție mare, dar la un cost ridicat.

Din păcate, designul de bijuterie nu s-a transformat și la nivel creativ prin intrarea în contact cu uneltele digitale, accentul punându-se doar pe noile atuuri tehnologice oferite. Colecția de bijuterii DIGITAL_SILVER explorează modul în care proiectarea computațională și fabricația digitală pot transforma meșteșugul prelucrării argintului. Intenția a fost de a păstra un proces tradițional de prelucrare a argintului, turnarea, dar și de modificare a metodei prin care se obține matrița, atât la nivel creativ, cât și material. Astfel, am folosit modele printate 3D cu o rezoluție mai mică și din materiale mai accesibile.

Procesul de căutare formală a urmărit generarea de obiecte cu geometrie complexă, care au o formă globală neregulată, dar și o textură variabilă. În urma explorării, s-au obținut trei piese, generate în mediul digital. Intenția a fost de a obține obiecte care exprimă trecerea graduală, variabilitatea și textura eterogenă. Modul de generare este unul evolutiv, astfel se pornește de la o geometrie rigidă și ordonată, care este transformată și adaptată în procesul creativ pentru a deveni maleabilă. S-a pornit de la grile triunghiulare sau pătrate care au fost deformate prin supunerea la forțe de atracție, sau gravitaționale, prin relaxare dinamică. Modelele omogene și uniforme sunt destabilizate pentru a deveni eterogene și concentrate. Prin deformări topologice grila își modifică geometria, celulele nu mai sunt identice, devin diferite, dar rămân în aceeași relație unele cu altele. Chiar dacă sistemul este perturbat, acesta se adaptează păstrându-și conexiunile dintre celule. Modelul inițial static, prin deformare, devine dinamic și tensionat.

Fabricarea a cuprins două etape, prima de printare 3D cu plastic ABS sau PLA, iar a doua, de turnare a pieselor din argint, care a folosit piesele printate ca matriță pierdută. Printarea 3D prin extrudare de material plastic este o metodă foarte economică de fabricație prin adiție, care suprapune treptat straturi de material topit. Astfel, obiectul printat poate avea o geometrie complexă materializată foarte fidel, dar care are vizibile straturile de material cu grosime în funcție de rezoluția imprimantei 3D folosite, în cazul acesta stratul depus fiind de 0,2 mm. Imprimantele profesionale pentru bijuterii pun accent pe dimensiunea insesizabilă a straturilor și pe replicarea întocmai a modelului virtual. Intenția colecției DIGITAL_SILVER a fost de a păstra caracteristicile uneltei de fabricație digitală, ale urmelor straturilor în obiectul final.

Turnarea argintului, în mod tradițional, presupune modelarea manuală a piesei din ceară, după care se face negativul său din ipsos, care va fi folosit pentru turnare. Peste piesa din ceară se toarnă ipsos, aceasta se introduce în cuptor, unde se topește și ceara. Când ipsosul s-a întărit, se toarnă argintul prin centrifugare, pentru a ajunge în toate punctele obiectului. În procesul pe care l-am aplicat, în loc de ceară am folosit piesele printate din ABS și PLA, care s-au eliminat prin ardere, fără să producă o cantitate semnificativă de impurități. Prin turnare, obiectul din argint preia toate detaliile matriței, de aceea urmele rezultate din adiția straturilor rămân și pe piesa din argint. Astfel, obiectul printat mai primește o textură, care nu era parte din geometria generată digital, reprezentând urma pe care o lasă procesul de fabricație pe obiect.

Întrucât straturile rămân vizibile, obiectul rezultat capătă un înțeles în plus, prin dezvăluirea procesului prin care a fost fabricat. Chiar dacă în modelul virtual straturile de material nu existau, geometria fiind lisă, acestea fac totuși parte din modul în care obiectul a fost creat. Textura obținută astfel, chiar dacă nu s-a intenționat a fi un ornament, adaugă detaliu și, în același timp, îmbogățește cu semnificație obiectul din argint. Astfel, obiectul final își păstrează toată istoria, de la geometria variabilă deformată topologic, specifică mediului de generare computațională, până la urmele straturilor matriței printate 3D și la materialitatea prețioasă a argintului turnat.

foto: Dana TĂNASE, Ionuț ANTON

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog