RDW

Habitatul rural din zona extracarpatică, un capitol încă neelucidat al istoriei noastre | The Rural Habitat in the Outer Carpathian Region, an Unsolved Mystery of Our History

Evoluția repertoriului de modele din jud. Prahova, fragment hartă

Evoluția repertoriului de modele din jud. Prahova, fragment hartă

 

Lucrarea de faţă îşi are originea în admiraţia nedisimulată a autorilor pentru valorile habitatului rural tradiţional. Am cunoscut de timpuriu frumuseţea aşezărilor muscelene şi, ulterior, a satelor din judeţul Prahova şi din Bucovina.

Am avut şansa unor profesori cu o vastă cultură şi respect pentru tradiţie la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, din rândul cărora se conturează cu limpezime profilul arhitectului Grigore Ionescu; din prelegerile acestuia am desluşit complexitatea proceselor subsumate fenomenului cristalizării habitatului din ţara noastră de-a lungul veacurilor.

Studiile efective privind arhitectura sătească le-am început în jurul anului 1978, prin editarea lucrării Locuinţa sătească din România (coordonator arh. Călin Hoinărescu), la realizarea căreia care am colaborat cu specialişti şi colective interdisciplinare complexe. Lucrarea se prezintă ca o primă parte a unei suite de studii care îşi propun să abordeze componentele habitatului rural, pornind de la teritoriu şi continuând cu celelalte programe prezente în teritoriu şi în vetrele satelor noastre. Acest proiect nu s-a putut concretiza, pe de o parte, din cauza lipsei informaţiilor [documentele de arhivă nu fuseseră cercetate, cu excepţia celor publicate la data respectivă – colecțiile D.I.R. (Documente privind istoria României), D.R.H. (Documenta Romaniae Historica) etc.], iar, pe de altă parte, din cauza confuziei şi incoerenţei principiilor prin prisma cărora se abordau componente majore ale habitatului rural (configuraţia reţelei de localităţi, raportul dintre tipul de proprietate funciară şi aspectul satelor şi al teritoriului aferent, statutul social al ţăranului în ipostaza de membru al obştilor autonome deţinătoare de moşii etc.).

A fost nevoie de aproape trei decenii pentru ca dificultăţile semnalate mai sus să fie depăşite prin studii de arhivă şi de teren, dar şi prin folosirea informaţiilor istorice, sociale şi statistice oferite de lucrările aferente domeniului studiat. Acest studiu a fost limitat la teritoriul judeţului Prahova, surprins prin harta redactată în 1904, pe care am folosit-o ca suport cartografic al lucrării; sfârşitul secolului al XIX-lea a fost, aşadar, considerat drept limita superioară a intervalului de timp în care s-a înscris obiectul cercetării noastre.

 Citiți textul integral în numărul 1 / 2015 al Revistei Arhitectura
This paper originates in the authors’ open admiration for the values of the traditional rural habitat. Very early on, I have become acquainted with the beauty of Muscel settlements and later of the villages in Prahova County and in Bucovina.At the “Ion Mincu” Faculty of Architecture in Bucharest, I had the chance to be guided by professors of vast culture and deep respect for the tradition. One particularly outstanding personality was architect Grigore Ionescu; his lectures helped me comprehend the complex processes which have led to the formation of our local habitat throughout the centuries.

I began effectively my studies on village architecture around 1978, while coordinating the editing of the paper Locuinţa sătească din România (The Village Dwelling in Romania), for which I collaborated with several specialists and complex interdisciplinary collectives. The paper was the first part of a series of studies aiming to approach the components of the rural habitat starting with the territory and followed by other programs carried out in the field and even in the heart of the villages. Eventually this project could not be materialized, firstly because of the lack of information (the archive documents had not been researched, except for those published on the relevant dates – D.I.R., D.R.H., etc.), and secondly, because of the confusing and incoherent principles underlying the major components of the rural habitat (the configuration of the network of localities, the relationship between the type of land property and the appearance of the villages and their related territory, the social status of the peasant as member of the autonomous collective land holdings, etc.).

It took nearly three decades to surmount the above mentioned difficulties, through archive research and field studies and the use of historical, social and statistical information provided by the papers relating to the studied field. The study had a limited scope and covered only the territory of Prahova County as presented in a 1904 map, which we also used as the mapping support of our paper. Therefore, the end of the 19th century was considered to be the upper limit of the time period covered by our research.

Read the full text in the print magazine
Evoluția repertoriului de modele de habitat moșnenesc din jud. Prahova, fragment hartă

Evoluția repertoriului de modele de habitat moșnenesc din jud. Prahova, fragment hartă

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog