Harry Stern și Modernismul Arhitectural din București

Expoziția și simpozionul de la Technion au pus accentul pe modernismul bucureștean din perioada interbelică, pe contribuția arhitecților evrei la dezvoltarea arhitecturii în România, în special aceea a arhitectului Harry Stern.

Expoziția are două puncte importante privind abordarea și valoarea cercetării.

I. Importanța abordării: o istoriografie legată de con-textul în care se desfășoară, în afară de stil, analiză funcțională și materială. Astfel, atât la nivel local, cât și internațional, Harry Stern (1909-1954) este un arhitect româno-evreu puțin cunoscut. Un vârf al modernismului românesc, Stern a avut un rol important, atât ca arhitect, cât și ca pedagog, activ în Bucureștiul interbelic și până la începutul anilor 1950. Între 1941-1944 a condus Departamentul de Arhitectură din Școala Superioară „Bercovici”, o instituție evreiescă, ce a funcționat în timpul războiului. În contextul istoriei evreiești din Europa, fenomenul unei instituții legale în București este unic. Ulterior, între anii 1952-1954, Stern a fost numit decan al Facultății de Arhitectură din București.

Această expoziție este rezultatul unei ample cercetări cu privire la contribuția arhitecților evrei la modernis-mul din Bucureștiul interbelic, atunci când capitala românească s-a bucurat de o înflorire culturală și eco-nomică fără precedent. În acea perioadă, Harry Stern practica arhitectura, având multe comenzi, în special, de clădiri rezidențiale. Modernismul în București, implicit, opera de arhitectură a lui Stern, a avut un caracter stilistic temperat. Arhitectul răspundea cerințelor burgheziei din capitala influențată de cultura franceză. După cel de-al Doilea Război Mondial și schimbarea regimului politic, Stern a lucrat la proiecte mai mari, ca arhitect-șef în birouri guvernamentale colective.

Expoziția prezintă trei secțiuni diferite: contextul în București, la începutul secolului al XX-lea; fazele cronologice ale operei de arhitectură a lui Stern și explorarea operei sale prin lentila fotografică. Prezentând clădiri existente din București, la care autorul sau coautorul a fost arhitectul Harry Stern, fotografiile sunt o interpretare vizuală a lucrărilor sale fie ca ansamblu, fie în detaliu. Arhitectura lui Stern este una modernistă, riguroasă, prin folosirea simetriei, a echilibrului dintre plin și gol, dar și lirică, prin detaliile realizate și materialele folosite, finețea încadrării în context și a rezolvării funcționale.

II. Valoarea cercetării arhitecturale este dincolo de canoanele istorice. Deși întotdeauna există o poveste larg acceptată a arhitecturii, cu protagoniștii și operele lor, o astfel de poveste trebuie în mod constant revizuită, extinsă, nuanțată și criticată. Cercetarea proiectelor lui Harry Stern se adaugă la istoriografia românească a modernismului arhitectural. Pe lânga aceasta, studiul este o contribuție la discursul internațional privind „alte modernisme” și formează un memorial la contribuția lui Stern în cadrul instituțiilor evreiești de învățământ superior care au funcționat în București, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproape uitate.

Expoziția și simpozionul „Harry Stern și Modernismul Arhitectural din București” au avut loc în cadrul Institutului Tehnologic Technion I.I.T., Haifa, Israel. Expoziția din Galeria Peka este rezultatul cercetării lucrării de masterat a arhitectei Simona Or-Munteanu, sub îndrumarea prof. Iris Aravot, din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism Technion, și prof. Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, din București. În expoziție sunt prezentate fotografii actuale, pe lângă planșe explicative relevante, despre opera arhitecturală a lui Harry Stern în București între anii 1930 și 1950. Curatorii, prof. Iris Aravot și arh. Simona Or-Munteanu, au încercat să reproducă atmosfera modernismului românesc, puțin cunoscută publicului israelian, prin planșe descriptive privind contextul în care Harry Stern s-a manifestat.

Pe lângă sprijinul acordat, Institutul Cultural Român a făcut posibilă și participarea prof. Mihail Caffe și a prof. dr. Mihaela Criticos, cea a dr. Anca Ciuciu fiind sponsorizată de Azrieli Fund Israel. Deschiderea a fost oficiată de decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Technion, prof. Yehuda Kalay, și de reprezentantul ICR Tel Aviv, Claudia Lazăr. Au prezentat: prof. Iris Aravot, dr. Marina Epstein-Pliouchtch, prof. Mihail Caffe și prof. dr. Mihaela Criticos, dr. Anca Ciuciu, arh. Anastasia Moskaliuk, arh. Simona Or-Munteanu, Raya Zommer-Tal și moderatorii dr. Alona Nitzan-Shiftan, prof. dr. Mihaela Criticos, dr. Raphael Vago.