Economii. Pentru o expunere a frescelor de la Argeș

Economie provine din grecescul oikonomia, de la oikos (casă) și nemein (a gestiona), purtând sensul de „administrarea casei, conducerea gospodăriei”, este strămoșul economiei de astăzi, dar și al iconomiei în sens teologic. Așa cum economia se îngrijește, la origine, de buna chivernisire a casei, a unei lumi imediate cu toate ale sale, iconomia desemnează felul în care Dumnezeu poartă grijă de lumea creată, felul în care se manifestă iubirea dumnezeiască în planul de mântuire a omului. A se vedea, pentru o frumoasă explicație în acest sens, Giorgio Agamben, Prietenul și alte eseuri. Trei fulgerătoare incursiuni în universul unor concepte fundamentale, Humanitas, București, 2012.

CURATORI:

EMANUELA CERNEA, LUCREȚIA PĂTRĂȘCANU;

COORDONARE PROIECT AFCN:

CRISTINA TOMA, CODRUȚA CRUCEANU;

SCENOGRAFIE EXPOZIȚIONALĂ:

ABRUPTARHITECTURA - CRISTINA CONSTANTIN, MIRELA VLĂDUȚĂ, COSMIN PAVEL;

MATERIALE MULTIMEDIA:

KOTKI VISUALS, DILMANA YORDANOVA, MIHAELA KAVDANSKA, LARISA CRUNȚEANU, ȘTEFAN ȚENOVICI, VLAD ȚELEA;

ASISTENȚĂ TEHNICĂ:

LIVIU CONSTANTINESCU;

TÂMPLĂRIE:

COSTICĂ STOICA, AEDIFICIA CARPAȚI - TEODOR IOAN OPREAN.

MATERIALE DIFERITE, ZILE, OAMENI, ZIDURI, AUR, POVEȘTI, FRESCE ȘI ALTELE, ÎN CANTITĂȚI DIFERITE, UNELE ADUSE DE NOI, ALTELE DOAR PUSE LAOLALTĂ, LĂSATE SĂ VORBEASCĂ DESPRE O FACERE NEÎNCETATĂ, DESPRE RISIPA DE ENERGIE A LUMII DE AICI. PENTRU CĂ FRESCELE EXPUN ELE ÎNSELE O LUME¹. LUMEA LUI NEAGOE.

29

Într-o zi de vineri, 29 iunie, de Sfinții Apostoli, a ajuns la noi vestea expoziției. Am primit câteva rânduri pe o foaie, în care se vorbea despre mai multe, foarte multe mesaje de integrat în „conceptul expozițional”: unicitatea monumentului, figura sfântului voievod Neagoe Basarab, 500 de ani de la urcarea pe tron, pictura de secol al XVI-lea, un tezaur cultural național, procesul de restaurare, elemente documentare, proiecții, animații etc. Dincolo de frumusețea temei în sine, ne-a impresionat pasiunea oamenilor din muzeu care plănuiau de ceva vreme expunerea. Cum ar fi mai potrivit să ajungă în fața publicului frescele de la Argeș?

2

Cam două luni a ocupat macheta în lucru masa din bucătăria unui apartament de la etajul patru, de pe strada Neagoe Vodă (sic!). Am început cu frescele cașerate pe cartonașe la măsură și prăfuite cu tempera, caftanul croit din gulerul unei cămăși albastre, înnobilat pe cât se poate cu vopsea aurie pentru textil, pereții acoperiți cu glet, cărămizile din pastă de modelaj terracotta. Au urmat apoi mai multe variante de schelă și, în final, piesele de mobilier, mese, bănci, vitrine, și marile „jilțuri” pentru așezarea frescelor.

8

Mai tot timpul opt - sau cel puțin opt - participanți la întâlnirile noastre de lucru de la muzeu. Negocieri drastice sau puneri de acord ca prin minune, îndulcite cu ceai și biscuiți, în jurul unei mese joase, cu scaune și fotolii diferite, specialiști în artă medievală, educație muzeală, artiști vizuali, arhitecți, tineri voluntari etc.

Citiți textul integral în numărul 2/2013 al revistei Arhitectura

Notă:

1. Pentru Martin Heidegger, dincolo de a fi „expusă”, opera de artă „ex-pune o lume”. „Opera menține deschis deschisul lumii (...) Prin faptul că o lume se deschide, toate lucrurile își capătă răgazul și graba lor, depărtarea și apropierea, amploarea și puținătatea lor”, Martin Heidegger, Originea operei de artă, Univers, București, 1982, p. 59-60.

FOTOGRAFII:

ABRUPTARHITECTURA - CRISTINA CONSTANTIN, COSMIN PAVEL

*Sub numele

ABRUPTARHITECTURA, arhitecții Cristina Constantin, Cosmin Pavel și Mirela Vlăduță încep să lucreze împreună din 2007. ABRUPTARHITECTURA propune un discurs centrat pe tema regăsirii toposului domestic, a familiarului în spațiul construit. Locurile lui „acasă” devin subiecte ale unei căutări, mai degrabă, intuitive decât programate, căutând recuperarea actului zidirii ca întemeiere, ca stăruința într-un loc.