Monumente Uitate 2013 – ansambluri nobiliare extraurbane din Moldova și Banat
Proiectul „Monumente Uitate 2013 – ansambluri nobiliare extraurbane din Moldova și Banat” s-a dezvoltat ca o continuare firească şi necesară a demersului „Monumente Uitate – ansambluri nobiliare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș”, desfășurat în perioada 2008-2012, ce s-a ocupat de inventarierea și cercetarea ansamblurilor nobiliare extraurbane din spațiul intracarpatic. Proiectul vizează, pe lângă epuizarea cercetării ansamblurilor nobiliare din Banat, demararea primei campanii de cercetare a acestui program de arhitectură din zona extracarpatică, începând cu Moldova.
Reședințele nobiliare extraurbane constituie o componentă aparte a patrimoniului construit național, insuficient cunoscută sau valorificată astăzi. Ilustrând o varietate de stiluri arhitecturale, atât de origine vest-europeană, cât și locală, aceste ansambluri fac parte din vasta reţea de ansambluri nobiliare din bazinul cultural central şi est-european, alături de ansamblurile nobiliare din Ungaria, Austria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Polonia, Ucraina și Republica Moldova. Pe actualul teritoriu al României se păstrează, astăzi, în jur de 1.000 de foste reședințe extraurbane ale elitelor locale, datând din secolul al XVII-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Acestora li se adaugă alte numeroase reşedinţe dispărute de-a lungul timpului, dar a căror imagine şi istorie se păstrează încă.
Deși construcțiile din spaţiul extracarpatic la care ne referim mai sunt numite și „conace boierești”, am optat pentru termenul de „ansambluri nobiliare” pentru că boierii reprezentau, în epoca modernă, elita socială, economică, politică și culturală a celor două Principate Române, așa cum nobilimea reprezenta elita socială, economică, politică și culturală a Europei Centrale și de Vest. De asemenea, utilizarea termenului de „ansambluri nobiliare” servește și pentru a sublinia apropierea dintre acest tip de clădiri istorice și echivalentele lor din spațiul central și vest-european.
Cu toate că Banatul a fost inclus şi în edițiile anterioare ale proiectului Monumente Uitate, cercetările efectuate în 2012 au scos la iveală peste 100 de localități unde se presupune că există reședințe nobiliare neclasate ca monumente istorice, cu cripte, capele, grânare, parcuri și alte anexe corespunzătoare. Numărul mare de obiective sugerează posibilitatea abordării ansamblurilor nobiliare din Banat ca manifestări arhitecturale specifice ale unei regiuni cu o identitate bine definită, rezultat al unor factori geografici și istorici determinanți. Extinderea cercetării asupra ansamblurilor nobiliare din Moldova urmărește întregirea peisajului ansamblurilor nobiliare din spațiul central și vest-european cu construcții omoloage aflate în sfera de influență orientală. Ansamblurile nobiliare din Moldova oferă șansa unică de a studia, pentru prima dată, fenomenul locuirii nobiliare într-un mediu supus unor influențe variate, de factură estică (reprezentate de influențe grecești, în timpul perioadei fanariote, și rusești, la începutul sec. al XIX-lea), cât și vestică (influențele franceze din prima jumătate a sec. al XIX-lea).
În cadrul primei campanii pe teren din 2013 au fost vizitate 21 de ansambluri nobiliare din judeţele Bacău, Iaşi, Neamţ, Vrancea şi Galaţi, aproximativ 20% din totalul obiectivelor identificate în Moldova. Adăpostind funcţiuni variate, de la muzee sau şcoli la locuinţe private sau unităţi medicale, conacele şi palatele din această regiune sunt în mare parte inaccesibile şi necunoscute publicului larg şi au nevoie de lucrări de conservare sau restaurare. De asemenea, există încă numeroase cazuri în care clădirile de patrimoniu se află în continuare în litigiu, acest factor blocând orice posibil demers. Totuşi, există câteva exemple în care ansamblurile au fost recent restaurate şi reintegrate în viaţa comunităţii, iar efectele benefice ale acestor demersuri încep deja să apară.
Dincolo de dorinţa de a contribui la păstrarea fondului arhitectural cu valoare de patrimoniu, proiectul „Monumente Uitate” urmăreşte să atragă atenţia asupra valorii şi potenţialului în mare parte neexploatat al acestor clădiri. Restaurate şi reintegrate inteligent în viaţa comunităţilor ce gravitau în trecut în jurul lor, ansamblurile nobiliare pot contribui la recuperarea istoriei şi autenticităţii locale şi, treptat, la o regenerare organică a spaţiului rural.
Monumente Uitate este un proiect finanțat de Uniunea Arhitecților din România şi de Ordinul Arhitecţilor din România, prin Fondul Timbrului de Arhitectură, şi de Administrația Fondului Cultural Național. Proiect sprijinit de Gevalco Industrial şi BRD Groupe Société Générale. Proiectul este derulat de Asociaţia ARCHÉ. Parteneri: Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea Politehnica din Timișoara – Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Arte Frumoase și Design, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timișoara.
- Palatul Cuza din Ruginoasa, jud. Iaşi. Foto: Irina Leca, 2013
- Conacul Cantacuzino-Paşcanu din Cepleniţa, jud. Iaşi. Foto: Irina Leca, 2013
- Conacul Ghica din Maxut, jud. Iaşi. Foto: Florentina Matache, 2013
- Palatul Ghica din Comăneşti, jud. Bacău. Foto: Irina Leca, 2013
- Palatul Sturdza din Miclăuşeni, jud. Iaşi. Foto: Florentina Matache, 2013