Unde este centrul Bucureștiului? Aceeași întrebare, din anii ’70 până în prezent

Indiferent de mărimea, structura și morfologia orașului, centrul este un loc al interacțiunii sociale, al suprapunerii traseelor cotidiene, omniprezent în spațiul trăit al individului și care parcurge variate etape istorice de reconfigurare. Centrul apare locuitorilor ca fiind cel mai bine conturată parte a orașului, după propriul cartier sau areal de rezidență.

În mentalul colectiv acesta este adesea punctul de ancorare în proiectarea hărții mentale a parcurgerii orașului și a orientării în cadrul său. În limbajul cotidian, centrul este folosit frecvent, ceea ce denotă conștientizarea și reperarea sa în cadrul structurii urbane.¹ Centrul este o construcție cognitivă formată prin lecturarea directă a spațiului, individ cu individ și colectiv. Suprapunerea de experiențe, comportamente și sentimente se grupează în timp și spațiu, germinând o structură urbană metamorfozată și cristalizată, bine articulată în reprezentarea mentală colectivă. Devine un element de raportare, mai cu seamă în cazul Capitalei, unde structura identitară prinde contur prin repere de nivel local, regional și național. Multitudinea obiectivelor culturale, instituționale și economice determină ca acest spațiu să fie unul densificat cu repere, noduri și căi care imprimă personalitate distinctă traseelor urbane. Nevoia de ieșire din anonimat face ca reperele să găsească variate soluții vizuale, de la stilul arhitectural, la cromatică, înălțime, aliniament, până la logouri care sar în fața trecătorului pentru a fi incluse în procesul de reprezentare a hărților sale mentale.

Geografia reperelor centrale, în perspectivă comparată: 1970 și 2011

Analiza centrului orașului este una îndelungată și revine adesea în problematica cercetătorilor. În perspectiva evoluției orașului, există o reconfigurare a imaginii centrului de la o etapă istorică la alta, ca răspuns normal al constructului social. Constructul mental colectiv al imaginii centrului este elementul de recunoaștere a apartenenței la un grup social care trăiește pe un teritoriu comun. Odată cu anul 1977, generarea unui nou Centrul Civic prin intervenție politică se dorea a fi o amprentă a progresului cultural-științific. Studiile asupra percepției populației au stat la baza unor ipoteze de lucru care urmau să fie aplicate în vederea restructurării acestui spațiu. Nu se poate cuantifica cât din proiectele ce vizau analiza comportamentului citadinului față de centrul orașului și proiecția sa mentală au fost incluse în noua configurație urbană. Schimbările dramatice ale reprezentării spațiului au survenit odată cu inserarea noului centru și a unei noi axe urbane care au generat ample modificări ale țesutului urban, dar și la nivel social și comportamental. Dispariția unor structuri socio-spațiale, prin dispersie sau introducerea unei noi compoziții sociale și urbanistice, a determinat modificări și la nivelul întregului sistem urban, fapt reflectat și prin noi proiectări mentale ale centrului.

Citiți textul integral în numărul 4/2013 al revistei Arhitectura

Note:

1 Imaginea centrului orașului apare cu o mare frecvență în vocabularul membrilor comunității: „mă duc în centrul orașului”, „am fost în centru” sau prin formulări care au un caracter de decupare, „clădirea x se află în centru”, „clădirea y se află în apropiere de centru” (Damian et al., 1976).

Robert C. Stoiculescu - Doctor în geografie, cu teza intitulată „Structuri socio-spațiale bucureștene. Studiu geografic”, susținută în anul 2011. Membru al Centrului de Cercetare Transdisciplinară „Peisaj-Teritoriu-S.I.P.”, Facultatea de Geografie, Universitatea din București. Preocupări în domeniile geografiei sociale și geografiei istorice, concretizate într-o serie de articole științifice, printre care „Polarisation of social inequalities in disadvantaged neighbourhoods of Bucharest metropolis”.

Alina E. Huzui - Doctor în geografie din anul 2012, cu teza intitulată „Analiza cantitativă și calitativă a peisajului urban. Studiu de caz, orașul Sinaia”. Cercetător științific în cadrul INCD Urban-Incerc, sucursala Urbanproiect, și membru al Centrului de Cercetare Transdisciplinară „Peisaj-Teritoriu-S.I.P.”. Coautor la articole publicate în reviste indexate în Web of Science, pe teme de istoria și dinamica peisajului.