Crânguri din Apuseni

Proiectul Crânguri din Apuseni a mizat pe experimentarea statutului și biografiei Muzeului ASTRA, din Sibiu, care inevitabil aduce cu sine experimentarea biografiei satului în datele sale actuale. Această perspectivă asupra Muzeului ASTRA implică o cercetare specializată pe mai multe paliere și ajunge să exprime cel mai bine dinamica actuală a instituției și felul în care se raportează la practicile sociale contemporane. În consecință, orientarea spre „folclorul social” și „microsociologie” angajează cercetătorul în comunități locale și produce o deschidere spre procesul de recuperare a practicilor în comunitățile rurale.

În același timp, cazul special al Muzeului ASTRA ține de configurarea sa în cadrul ariei naturale care cuprinde partea de vest a orașului, respectiv Parcul Subarini, și continuă cu Pădurea Dumbrava, Mărginimea Sibiului, extinzându-se până în Munții Cindrel. Cu alte cuvinte, Muzeul ASTRA face parte dintr-un peisaj cultural, fiind în același timp o instituție capabilă de a-i exploata. Poziționarea periurbană între două branduri cu profil cultural diferit, orașul Sibiu, Mărginimea și propria-i identitate construită în 50 de ani, conferă muzeului o libertate de acțiune pe o piața culturală din ce în ce mai mult orientată spre recuperarea și interpretarea valorilor patrimoniului minor.

Crângul din Apuseni este o locuire comunitară izolată, care ocupă suprafețe mari, cu topografii, resurse, ocupații și practici specifice zonelor montane și submontane.

Conceptul propus de Fundația Dala, integrat în strategia de dezvoltarea pe termen lung a Muzeului ASTRA Sibiu, s-a construit pe trei niveluri: redefinirea instituției muzeului ca instrument de mediere între comunități locale și public, experimentarea grădinii-peisaj și muzeul ca expunere a memoriei colective. Astfel, în 2010, s-a conturat ideea sitului-pilot care și-a propus, într-o primă etapă, explorarea crângurilor din Apuseni.

Citiți textul integral în numărul 6/2013 al revistei Arhitectura