Evenimentele anului la Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din România

15.01.2014

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR a fost, pe parcursul anului 2013, gazda mai multor evenimente. Fie că vorbim de expoziții, lansări de carte sau dezbateri, casa din strada Jean Louis Calderon, nr. 48, și-a deschis de fiecare dată porțile, venind astfel în întâmpinarea celor care au ceva de spus în domeniul arhitecturii, al artei, în general.

Arhitecta Mia Sutașu a fost cea care a dat anul acesta startul evenimentelor de la Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR, cu expoziția de tuș și acuarelă „Flower Power”, care a fost deschisă publicului în perioada 2-16 aprilie. Tablourile sale pline de culoare și optimism au încântat vizitatorii, autoarea promițând, cu ocazia vernisajului, că va reveni și cu alte lucrări.

În luna iunie, porțile din Calderon 48 s-au deschis din nou, de data aceasta pentru un moment aniversar, cu o puternică încărcătură emoțională: expoziția „50 de ani. 1963-2013”,organizată de promoția 1963 a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” cu ocazia împlinirii unei jumătăți de secol de la absolvire. În cadrul evenimentului (11 iunie-12 iulie) au fost prezentate, în principal, realizări și proiecte semnate de arhitecții generației ‘63 de-a lungul anilor, atât în țară, cât și în străinătate (Germania, Franța, Canada, Grecia - Mihai Gheorghiu, Dinu Elian, Alex Racoviceanu, Stefan Hristodulos). Pe lângă lucrările de arhitectură, în cadrul expoziției au fost expuse o serie de lucrări de grafică, picturi în acuarelă, ulei sau acril (Miron Hunt Iliescu sau Dan Mușetescu - care a devenit solist de operă în Germania, pentru ca mai apoi să se apuce de pictură), dar și poezii, semnate de arh. Gabriel Enăchescu.

Un alt eveniment marcant al lunii iulie (16-30 iulie) a fost expoziția de fotografie „Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creații din Câmpulung Muscel”, organizată în memoria unuia dintre marii creatori din spațiul arhitecturii românești, Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Arhitect-șef al Patriarhiei Române între 1930 și 1963, el este autorul a numeroase lucrări de arhitectură bisericească și civilă, în țară și în străinătate. Un loc important îl ocupă Biserica Parcul Domeniilor (Cașin) din București, Căminul și biserica românească de la Ierusalim, Mausoleul eroilor de pe muntele Mateiaș sau Primăria din Câmpulung Muscel.

Expoziția a fost organizată de Ștefan Ionescu-Berechet, nepotul celebrului arhitect, în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România și în parteneriat cu Fundația Arhitext design.

Au fost prezentate o parte din cele circa 80 de edificii publice, locuințe particulare, monumente comemorative și funerare proiectate sau amenajate de arhitectul Berechet în orașul său natal, Câmpulung Muscel, între anii 1925-1960.

La eveniment a participat și Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii, care a vorbit despre onoarea de a-l fi cunoscut pe arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet.

Sfârșitul lunii septembrie a fost rezervat culelor din România - construcții ce reprezintă componente ale patrimoniului cultural, elemente de identitate națională și bijuterii ale arhitecturii românești. Astfel, în perioada 30 septembrie-4 octombrie, Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR a găzduit expoziția „S.O.S CULELE din ROMÂNIA”, organizată de Filiala euroregională Sud-Vest Oltenia a UAR.

Cu această ocazie, arh. Pavel Popescu (președintele Filialei euroregionale Sud-Vest Oltenia) și-a lansat volumul „Culele din Oltenia... și evoluția lor până astăzi”, premiat de Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani” (prefață semnată de Dinu Săraru - președinte fondator și membru al Academiei Oamenilor de Știință, romancier, publicist și dramaturg).

Proiectul „S.O.S CULELE din ROMÂNIA” a fost gândit ca un semnal de alarmă, un mijloc de stopare a degradării (în unele cazuri chiar dispariței) culelor. Astfel s-a dorit asigurarea unei baze științifice detaliate ca punct de plecare în orice demers de restaurare. Au fost inventariate, fotografiate și evaluate peste 30 de cule din județele Gorj, Olt, Mehedinți, Dolj, Vâlcea, Argeș și Teleorman.

A urmat, în perioada 10-21 octombrie 2013, expoziția de artă plastică semnată de arh. Liviu Stelian. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” București (1961-1967), Liviu Stelian nu este la prima expoziție. Tablourile sale au mai beneficiat, în perioada 1971-2013, de o expoziție de grup și 3 personale la București, precum și de o expoziție de grup și una personală la Târgu Mureș.

Perioada 23 octombrie-5 noiembrie a fost marcată de expoziția de fotografie „Arhitecți români vizitând Bucovina istorică”, organizată de arh. Gheorghe Ionașcu și de arh. Cornel Taloș.

Evenimentul a însemnat, practic, o urmare firească a unei deplasări documentar-turistice în Bucovina istorică, la care au participat 16 persoane, majoritatea arhitecți din București, Craiova și Târgu Jiu. Această excursie documentară a fost organizată, în perioada 5-10 iunie, de Uniunea Arhitecților din România împreună cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Centrul Bucovinean de Artă pentru promovarea Culturii Tradiționale Românești - Cernăuți și a fost condusă de conf. univ. dr. arhitect Gheorghe Ionașcu, membru în Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și vicepreședinte al Filialei Sectorului 2 a Uniunii Arhitecților din România.

Fotografiile realizate în Bucovina istorică au acompaniat, pe toată perioada expunerii lor în sălile Centrului de Cultură Arhitecturală al UAR, atât dezbaterea „Bani pentru reabilitări”, organizată de Asociația Rhabillage pe data de 31 octombrie, cât și lansarea albumului „Zid. Ctitorii mărunte din nordul Olteniei”, din data de 7 noiembrie. Albumul a apărut cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România și al Ordinului Arhitecților din România, din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. Lansarea sa a reunit, la Centrul din Calderon 48, aproximativ 80 de persoane.

A doua zi, pe 8 noiembrie, a fost găzduită masa rotundă „Recuperarea patrimoniului cultural din București”, organizată de ARST Patrimony, Facultatea de Arhitectură de interior din cadrul UAUIM și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. La eveniment, care face parte din proiectul cultural „AUGMENTED REALITY ÎN SPAȚII DE TRANZIȚIE (pasaje, ganguri, curți interioare), a participat și președintele UAR, dr. arh. Curea Viorica.

În luna decembrie, la Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR au sosit, ce-i drept ceva mai devreme (27 noiembrie-9 decembrie), „Cadouri de Crăciun”. Este vorba despre expoziția de pictură pe sticlă tip vitraliu, semnată de arh. Liviu Brandabur.