Casa cu blazoane din Chiojdu - Restaurare, consolidare și punere în valoare

Această construcție, datând din jurul anului 1823, este expresia convingătoare a unui repertoriu de modele constituit în habitatul sătesc unde, ca în multe alte locuri din țară, localnicii erau proprietarii moșiei, într-un sistem comunitar de utilizare și administrare, atestat pe teritoriul României din perioada medievală timpurie și păstrat până în zilele noastre. Cu o plastică arhitecturală expresivă, calitate susținută printr-un repertoriu decorativ complex și subtil, clădirea este o capodoperă a arhitecturii sătești din România și din arealul balcanic, probând genialitatea meșterilor din zonă și largile interferențe stilistice care au conferit acestui areal identitate și prestigiu.

Satul Chiojdu, din județul Buzău, este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea, când domnitorul Mircea Ciobanul întărea lui Dragomir și Gonțea, cu frații lor Stroe, Voicilă, Nan cu fiii partea lui Călin cumpărată de bunicul lor Voicilă, în timpul domnitorului Basarab cel Tânăr. Satul, care făcea parte din județul Saac, desființat în 1845, era unul moșnenesc, așa cum rezultă din cuprinsul documentelor din această perioadă.

Clădirea a fost ridicată la mijlocul sec. al XVIII-lea și supusă unei intervenții radicale la începutul secolului al XIX-lea, când a fost extinsă cu încăperea poligonală situată în extremitatea tindei opuse intrării și fațada a fost împodobită cu stucaturi modelate la poziție, cu un repertoriu ornamental inspirat din lumea vegetală (simboluri ale pomului vieții). Interesant este șirul de blazoane circulare care decorează parapetul foișorului, unde piesa centrală poartă simbolul vulturului bicefal.

Din etapa originară s-a păstrat colonada și grinda fruntară de la foișor, modelată manual din lemn de stejar, cu motive decorative de sorginte simbolică.

Un document din anul 1759, o foaie de împărțeală a moșnenilor din Bâsca pentru părți de moșie aflate în Zmăciniș, Brădet și Plescioara, amintește de membrii familiei Izbășeștilor, Tudor și Dumitru, cu părțile ce le aveau în moșiile amintite anterior.

Mai multe informații le furnizează un document din anul 1861, care prezintă averea lăsată moștenire de Oprea Izbășoiu din satul Chiojdu. Acesta avea proprietăți în moșiile Zmăciniș, Brădet și Plescioara, deținute cu un secol în urmă de Tudor și Dumitru. Documentul descrie locuința de zid cu 5 încăperi sus, una dedesubt și beci, precum și în față foișor ca fiind casă părintească. În incintă exista, alături de locuință, o cuhnie cu 2 încăperi, sală la mijloc și galerie în față, învelită cu șindrilă, o magazie și un grajd vechi, încăpător pentru 6 cai, și 2 șoproane, totul sub un acoperiș. Sunt date detalii referitoare la mobilier și inventarul gospodăresc, informații valoroase utilizate la elaborarea documentației de restaurare.

Cutremurele și lipsa lucrărilor de întreținere au afectat grav structura de rezistență și învelitoarea construcției, producând dislocări masive ale zidurilor și prăbușiri parțiale ale planșeelor, fiind afectate nu numai elementele constructive, dar mai ales decorația în stucatură, componentă de excepție a plasticii de arhitectură păstrate până astăzi în foarte puține cazuri.

Citiți textul integral în numărul 2 / 2015 al Revistei Arhitectura

text și foto: Călin HOINĂRESCU

PROIECTANT: SC. RESTITUTIO SRL Ploiești – arh. Călin HOINĂRESCU, ing. SANDOR Zoltan

EXECUȚIE: SC TAINA LEMNULUI SRL – Vasile POP; SC ICUMEST SRL; SC MOȘNEANUL&DIO SRL – ing. FLORIN DRĂGULIN

RESTAURARE COMPONENTE ARTISTICE: SC PATRIMONIU SRL – Ion CHIRIAC

NOTELE REDACȚIEI

1 Textul articolului a fost publicat într-o versiune mai amplă în „Revista Uniunii Restauratorilor de Monumente Istorice”, nr. 3/2015.

2 Complexul „Casa cu blazoane” de la Chiojdu va găzdui Centrul de Cultură Arhitecturală Rurală al Uniunii Arhitecților din România. Programele și activitățile centrului vor fi orientate către cercetarea, revitalizarea și promovarea culturii moșnenești – tradiții și meșteșuguri caracteristice zonei, arhitectură și patrimoniu rural, formarea tinerilor în meșteșuguri/ meserii de restaurare/ întreținere a arhitecturii și patrimoniului rural. Centrul va colabora cu autoritățile și organizațiile locale în proiecte de creștere economică sustenabilă în mediul rural. Activitățile centrului vor fi completate de expoziții, seminarii și tabere de creație ale arhitecților.