Habitat Gheorgheni

„Habitat Gheorgheni” este un atelier studențesc internațional cu tematică de arhitectură, design și peisagistică, organizat de Asociația Studenților Arhitecți din Cluj (A.St.A.), ce își propune să aducă în atenția publică situația nefastă a spațiilor verzi din Cluj-Napoca. Parte a evenimentului Zilele Arhitecturii 2015 – Building Roots, acesta s-a concentrat pe un teren controversat al orașului – Parcul Est. Parcul cuprinde fosta pepinieră a municipalității, patru lacuri, suprafețe de teren viran parțial mlăștinos și câteva amenajări de mici dimensiuni, toate acestea amplasate într-un areal cu o suprafață totală de 80 de hectare. Cea mai recentă dintre amenajări este Parcul Iulius, o inițiativă comercială amplasată pe malul Lacului 1, aferentă complexului comercial și de birouri cu același nume.

Zona este puțin cunoscută clujenilor. Deși cea mai mare parte a terenului se află în proprietate publică, malurile sunt blocate de diverse obstacole (garaje, împrejmuiri sau șantiere). Acestea limitează accesul locuitorilor către lac și percepția dinspre zonele învecinate. În această zonă se pot observa intervenții punctuale ale locuitorilor cartierului care, deși sunt mai degrabă improvizații, pun în evidență nevoia și interesul comunității pentru viitoare amenajări și oferă repere pentru posibilele proiecte. Extremitatea estică a zonei, din jurul celor mai mici două lacuri, este caracterizată de diversitatea de specii vegetale și animale aflate într-un cadru natural și pitoresc neașteptat pentru un mediu urban. Acestea sunt elemente valoroase și trebuie protejate, dar sunt puse în pericol de o serie de transformări distructive, de regulă afaceri imobiliare, rezultatul unor concesiuni și revendicări discutabile. Deoarece includerea acestui parc în circuitul de zone verzi ale orașului nu figurează în niciuna din inițiativele actuale ale administrației locale, propunerea A.St.A. Cluj a fost de a organiza o serie de ateliere, prin care s-au realizat intervenții punctuale temporare, adaptate la caracteristicile specifice zonei.

Această inițiativă vine în urma altor două ateliere studențești organizate de A.St.A. Cluj, care aveau ca obiect de studiu zona lacurilor Gheorgheni din estul orașului: „Parc Mobil”, în 2013 și „Celălalt Cluj”, în 2014. Pentru anul 2015, tematica atelierului „Habitat Gheorgheni” a fost influențată și de inițiativa membrilor Societății Filarmonica din cadrul Zilelor Arhitecturii de a activa Lacul Iulius prin construirea unui scene flotante din recipiente PET. Toate acestea au fost realizate cu intenția de a descongestiona centrul istoric de evenimente pe durata verii și în scopul punerii în valoare a zonelor periferice cu potențial.

Intervențiile realizate de cei 30 de studenți și coordonatori s-au materializat prin realizarea unei punți de acces, o scenă și câteva platforme de observație, toate acestea fiind elemente minim intruzive în cadrul natural al parcului. Aceste amenajări simple, reversibile, pot încuraja vizitarea, descoperirea și utilizarea zonei, determinând cunoașterea și aprecierea publică a valorii acestui loc. Acest pas este văzut ca unul important pentru realizarea amenajării viitoare a parcului.

În varianta inițială, proiectul prevedea un traseu cu șapte intervenții care să lege toate punctele-cheie ale parcului. Acesta avea, de asemenea, rolul de a invita trecătorii din zona aglomerată a centrului comercial Iulius Mall și a Parcului Iulius să descopere zona verde, mult mai mare, din spatele acestora. Din cauza finanțării insuficiente primite pentru primul proiect de bugetare participativă derulat la Cluj, a trebuit să apelăm la soluția de compromis de a avea doar trei intervenții, locul celorlalte fiind luat de indicatoare și marcaje. Cele trei obiecte au fost amplasate în poziții-cheie ale parcului, identificate în concordanță cu punctul de vedere al locuitorilor cartierului învecinat, potențiali utilizatori de zi cu zi. Acestea au fost determinate în urma unui studiu sociologic realizat în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

Fiecare dintre cele trei construcții a avut o tematică diferită. Prima dintre acestea a trebuit să faciliteze accesul locuitorilor în parc. Până în acel moment, singura posibilitate de acces în zona Parcului Est era prin utilizarea unei punți improvizate din tăbliile unor uși, semn al necesității acestei legături. S-a decis amplasarea unui pod din lemn, mai lat, pe locul vechii punți improvizate. Aceasta urma să aibă și rolul de turn de observație, oferind posibilitatea de a privi deasupra stufărișului.

Cea de a doua construcție a fost amplasată în punctul pe care locuitorii cartierului îl regăseau cel mai ușor în harta mentală a parcului: în apropierea unei sălcii. Propunerea trebuia să aibă rolul de a strânge oamenii în același loc, parcul fiind utilizat doar ca zonă de trecere, în rutina celor care îl străbat nefiind momente de stagnare.

Ultima intervenție subliniază caracterul de manifest al proiectului, fiind amplasată în zona cea mai sălbatică și mai variată din punctul de vedere al speciilor de plante și animale: în proximitatea celor două lacuri din estul parcului. Propunerea a luat forma unor platforme succesive pe malul lacului, suficient de înalte pentru a oferi o altă perspectivă asupra mesajului scris pe lac, din litere de lemn înalte de un metru: „Natura nu e curată, e pură”. Astfel, este semnalată degradarea parcului, care a devenit în decursul timpului un depozit de reziduuri – încă un semn de nepăsare al autorităților.

Materialul predominant utilizat a fost lemnul, fixat cu elemente metalice. Astfel, deși s-a desfășurat într-un timp scurt, atelierul și-a atins obiectivul de a facilita accesul în parc și de a-i îmbunătăți parcursul. De asemenea, studenții au putut experimenta o formă simplă de proiectare și construcție a unor obiecte în decursul unei săptămâni, șansă rar întâlnită în contextul Facultății de Arhitectură. Cele trei echipe de studenți au fost coordonate de biroul de arhitectură Planwerk și asociația „La Terenuri”, având ca invitați speciali echipa „Obericht Chișinău” și pe Peter Pozsar, liderul echipei HelloWood, din Ungaria. Aceștia din urmă, datorită atelierului internațional de arhitectură din lemn organizat de ei, sunt câștigătorii Premiului Architizer 2015 la secțiunea +Learning.

Prin caracterul temporar al acestora, niciuna din instalațiile construite nu a necesitat realizarea unor fundații. Cu toate acestea, datorită terenului mlăștinos, tratarea elementelor din lemn din partea inferioară s-a făcut cu vopsea pe bază de bitum, pentru a împiedica degradarea obiectelor din cauza umidității. Profilele din lemn, cu dimensiuni de 80X80 mm, 50X50 mm și 50X100 mm, au fost fixate cu elementele metalice (colțari, șuruburi și tije filetante), în funcție de dimensiunile profilelor.

În săptămâna care a urmat construcției celor trei instalații, s-au organizat evenimente pe scena nou-construită, cu scopul de a semnala prezența acesteia. Au avut loc concerte, concursuri, ateliere de percuție și „Jane`s Walk” – eveniment inspirat din viața scriitoarei și activistei urbane Jane Jacobs. Participarea din partea locuitorilor din imediata vecinătate, dar și a locuitorilor din alte părți ale orașului a fost mare, obiectivul de promovare a parcului și a calităților sale fiind în acest fel atins. Prin proiectul „Habitat Gheorgheni” am încercat să oferim o perspectivă asupra unui spațiu cu potențial, într-un oraș care își polarizează toate evenimentele în centrul istoric, chiar dacă spațiile aflate la periferie și în vechile cartiere-dormitor au potențialul de a prelua o parte din aceste activități.