Materiale și materializări la Fabrica de Timp Liber – Turda. Workshopul de structuri din lemn (2014)

Fabrica de bere

Fosta Fabrică de Bere din Turda este situată pe malul râului Arieș, la intersecția principalelor drumuri de acces în oraș, între partea veche a orașului și zona industrială. Construită între anii 1796-1814, clădirea a servit ca bază de producție pentru trei mărci de bere: Mendel, Turdeana și Ursus. În prezent, ansamblul este clasat ca monument istoric, iar clădirea este într-un proces de regenerare inițiat de familia Rațiu. Un prim pas a fost realizat prin înființarea „Fabricii de Timp Liber” într-unul din spațiile fostei berării – un centru comunitar pentru tineret, unde este promovat voluntariatul, implicarea în viața comunității și dezvoltarea personală.

Viziunea și proiectul

Pentru revitalizarea ansamblului și reintegrarea acestuia în comunitatea locală, s-a realizat un studiu privind relația dintre Fabrica de Bere, râul Arieș, Parcul Central și centrul orașului Turda. Astfel, s-a stabilit o strategie de conectare directă a fabricii cu râul și de realizare a unei promenade de-a lungul Arieșului, care leagă fabrica de parc și mai departe de centrul orașului.

Pentru crearea unui reper al „Fabricii de Timp Liber” pe promenada situată de-a lungul râul Arieș s-a propus organizarea unui workshop în cadrul căruia să fie realizată o scenă acoperită, cu structura din lemn. Aceasta a fost amplasată în apropierea râului și este utilizată pentru activitățile în aer liber ale Fabricii de Timp Liber și ale Atelierului de Teatru „Ion Rațiu”. Crearea acestui reper este o primă etapă pentru apropierea de râu, prevăzută în strategia de conectare a fabricii cu râul Arieș și cu centrul orașului Turda. Decizia privind poziția finală a fost marcată de amprenta unui fost depozit, astăzi demolat, cu dimensiuni în plan de 6x14 m, preluate de noul obiect construit.

Printre obiectivele proiectului s-au numărat: completarea dotărilor „Fabricii de Timp Liber” din curtea fostei berării și reactivarea spațiilor fabricii de bere și a curții acesteia în beneficiul comunității. Pentru aceasta, Fabrica a fost transformată într-un ansamblu polivalent, în care se pot desfășura activități culturale diferite (spectacole de sfârșit de an ale școlilor și grădinițelor din oraș, concerte în aer liber, diverse alte evenimente care au nevoie de spațiu de expunere) – orașul Turda neavând o sală cu rol multifuncțional sau o casă de cultură. S-a urmărit oferirea posibilității de a monta piese în aer liber pentru Atelierului de Teatru „Ion Rațiu’’, orientarea activităților care funcționează în cadrul berăriei către râu și crearea unei conexiuni vizuale cu acesta. Nu în ultimul rând a fost important ca activitățile propuse să se încadreze într-un buget minim, să folosească materiale locale și să implice comunitatea alături de specialiști din diverse domenii, dat fiind că workshopul are și un scop didactic.

Structura de rezistență și materialele folosite

Proiectarea scenei s-a realizat ținând cont de obiectivele proiectului și de resursele materiale pe care le-am avut la dispoziție: resursele financiare ale Fundației Rațiu și materialul lemnos primit ca sponsorizare din partea unor parteneri. Astfel, am inițiat proiectul știind că putem folosi lemnul de brad și placajul din lemn de fag pe care le-am avut puse la dispoziție.

De aici a rezultat conformarea structurii de rezistență pentru acoperirea scenei, care, pentru deschiderea de 14 m și înălțimea de 7 m, a fost generată ca formă optimă din punct de vedere al consumului de material și prin felul în care o astfel de structură se comportă la încărcările exterioare (zăpadă și vânt).

Felul în care ansamblul răspunde la solicitările forțelor exterioare oferă un mod intuitiv și natural pentru conformarea structurii din punct de vedere al distribuției eforturilor. Această analiză a distribuției eficiente ajută la alegerea materialului în cadrul ansamblului și modului în care acesta trebuie configurat pentru a lucra optim, cu un consum minim de material. A rezultat astfel un cadru portal cu stâlpi articulați la bază și grinzi conectate rigid de stâlpi.

Pentru o eficiență structurală maximă, stâlpii și grinzile au fost realizate sub formă de profile cheson (profile tip țeavă rectangulară), cu tălpi din lemn cu dimensiunile 2x45x105 mm și două inimi laterale din placaj de fag de 20 mm. Toate elementele (stâlpi și grinzi) au secțiunea variabilă, urmând ca formă diagrama de eforturi din structură.

Atât tălpile din lemn, cât și inimile din placaj au fost prinse între ele cu adeziv pentru lemn și șuruburi autoforante pentru lemn, din inox. De ce am utilizat acest sistem? Placajul din lemn de fag este de cel puțin patru ori mai rezistent decât lemnul folosit în mod uzual ca material de construcții (brad, molid), pentru o greutate de două ori mai mare. Acesta are o comportare mult mai bună pentru solicitări pe ambele direcții și o rezistență mai mare în timp. În cadrul chesonului, tălpile din lemn preiau cea mai mare parte din eforturi, iar inimile de fag contribuie semnificativ la stabilitatea ansamblului și prevenirea flambajului la stâlpi.

În acest sistem, consumul final de material pentru structura scenei a fost foarte mic în comparație cu realizarea structurii într-un sistem clasic. Acest lucru a fost posibil deoarece prin proiectare s-a ținut cont de ajustarea formei obiectului arhitectural, în funcție de reacția structurii la forțele exterioare și de modul în care materialele folosite (lemn și placaj) reacționează la eforturi și în timp.

Execuția scenei

Scena a fost realizată integral cu voluntari locali și studenți de la facultățile de arhitectură din București, Cluj și Iași în 14 zile. La montaj au fost implicați doi dulgheri profesioniști, timp de două zile. Spațiul de lucru a fost organizat ca atelier de practică, unde au fost predate tehnici de lucru cu lemnul: de la noțiuni elementare (măsurare, trasarea și debitatarea materialelor), până la utilizarea echipamentelor și utilajelor sofisticate. Toate piesele au fost realizate în sistem prefabricat, pe bancuri de lucru, pe care s-au realizat șabloane. Asamblarea prefabricatelor a durat două zile (cu ajutorul unor schele și al unei macarale de mici dimensiuni), iar finisarea ansamblului alte trei zile.

La finalul workshopului, participanții au asimilat cunoștințe despre modul în care lemnul poate fi folosit într-un mod inteligent ca material de construcție, în funcție de specia din care provine și de proprietățile lui, noțiuni despre îmbinări specifice și modul în care se folosesc corect conectorii. În același timp, orașul Turda, prin Fundația Rațiu, beneficiază în urma acestui atelier de un spațiu nou pentru spectacole.

Organizare

Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD)

Pamela Rațiu – director executiv

Doinița Pop – coordonator de proiect

Fabrica de Timp Liber

Centrul de Tineret din incinta Fabricii de Bere

Fundația Pro Patrimonio: arh. Șerban Sturdza, arh. Oana Androi, arh. Ruxandra Sacaliș, ing. Marius Șoflete.

Proiectare

Arhitectură

S.C. Prodid S.R.L.: arh. Oana Androi, arh. Ruxandra Sacaliș, consultant arh. Șerban Sturdza.

Structură

„Inginerie Creativă”– ing. Marius Șoflete.

Șantier

Diriginte de șantier și responsabil tehnic cu execuția: ing. Tichy Ana

Coordonator workshop și responsabil pentru pregătirea participanților pe partea de dulgherie și ingineria lemnului: ing. Marius Șoflete.

10 participanți la workshop – arhitecți și peisagiști din România și Franța: Thomas Bleton – arhitect peisagist, Viorela Bogatu – student-arhitect, George Dinu – arhitect, Miléna Gross – arhitect peisagist, Andreea Machidon – arhitect, Nicolas Masurel – arhitect peisagist, Karina Picuș – student-arhitect, Alexandra Rîmbu – student-arhitect, Mihai Timcea – student-arhitect, arh. Oana Androi, arh. Ruxandra Sacaliș, ing. Marius Șoflete

Voluntari CRD

Alpinist utilitar: Andrei Ilieș

Credit foto: Oana Androi și Ruxandra Sacaliș