Trapeza de la Bunești

Monostructura trapezei de la Bunești face ca forma, spațiul și structura să coincidă, prin angajarea unui singur modul constructiv – cărămida compactă de 12x24x4 cm – și a unei singure tehnici – zidăria ductilă cu mortar de var.

Șantierul s-a desfășurat în timpul lunilor iulie și august, din 2010 până astăzi, sub forma unui atelier practic pentru studenți-arhitecți. Ei sunt atât destinatarii, cât și constructorii casei de cărămidă.

Am urmărit extrapolarea în construcție a unui obiect arhetipal al locuirii în comunitate, masa – trapeza, un cuvânt grecesc – privind către Mănăstirea „Sfântului Antonie cel Mare din Egipt” și spre trapezele athonite. Pentru amplasament am căutat, după obiceiul anticilor, în primul rând așezarea potrivită sub cer. Masa noastră pentru 40 de convivi cerea o boltă, iar bolta, o știu toți arhitecții, cere cărămidă.

Am construit o boltă autonomă, fără cofraj, folosind asize pe plan înclinat, rezemate pe cele două timpane de capăt ale zidurilor și țesute pe axul central, în punctele de întâlnire. Această tehnică mesopotamiană a dictat dimensiunile și trăsăturile structurii: 12 m lungime și 3,50 m deschidere, secțiune catenară pentru descărcarea optimă a propriei greutăți, 65 cm lățimea zidului, raportul 69 cm/ 42 cm dintre plin și golurile ferestrelor.

Sursa de inspirație tehnică pentru realizarea zidăriei și pentru tipul de cărămidă o reprezintă un model bizantin frecvent în secolul al XI-lea, citat și detaliat de Robert Ousterhout: țeserea cu o asiză ascunsă în spatele unui rost amplificat de mortar. În acest fel se accentuează registrele orizontale ale structurii și sensul său tectonic. Ductilitatea zidăriei rezidă în calitățile mortarului din var, nisip și praf din cărămidă, așezat în rosturi verticale și orizontale de cel puțin 2 cm, care face priză lent, odată cu trecerea timpului. Practic, se obține o masă continuă de mortar, „armată” cu cărămidă densă, alungită și îngustă, țesută riguros atât în câmp, cât și la colțurile structurii. Această cărămidă structurală cu proporții atipice, rezistentă la exterior, am obținut-o în cuptorul unui meșter din Argeș, înrudit astfel, peste timp, cu meșterii bizantini.

La unul din capetele trapezei va fi construită în viitor bucătăria, cu două vetre, din care aerul cald va fi captat, circulat de-a lungul zidurilor trapezei prin tuburi ceramice telescopice și evacuat deasupra bolții, încălzind astfel interiorul.

În această vară, studenții Școlii de la Bunești se pregătesc să completeze interiorul trapezei cu masa și cele două bănci lungi zidite de o parte și de cealaltă, să realizeze pardoseala din cărămidă. Totodată, vom acoperi extradosul bolții cu o învelitoare din țiglă manuală lucrată de meșteri și studenți-ucenici la atelierul de țiglărie din Apoș. Jgheaburile ascunse de atic ale acoperișului vor fi exprimate la capete prin garguie ceramice, o provocare nouă pentru meșterul cărămidar argeșean.

foto: Ana Maria GOILAV