O nouă(9) opțiune

Arhitecturi în creștere

text: Daniela PUIA

Sediu: Str. Cetății, nr. 2/1-2, Baia Mare, Maramureș
Echipa: Matioc Adrian, Suciu Samuel, Mitru Petre, Ianuli Nicoleta, Moldovan Ildiko, Paskucz Ioan Stefan, Mitru Ildiko, Tima Erika, Pocol Adrian, Biru Hanna, Butean Mihai

Echipa

O 9 OPȚIUNE a luat naștere în 1998 când cei doi arhitecți băimăreni Ildiko Mitru și Ioan Ștefan Paskucz s-au decis să continue colaborarea din anii precedenți într-o nouă formulă și cu noi idei, ale căror rezultate sunt vizibile astăzi. În cei 20 de ani de practică, biroul de arhitectură a acumulat un portofoliu impresionant, realizând proiecte dintre cele mai variate: clădiri rezidențiale individuale și colective, clădiri de birouri, comerciale sau industriale, proiecte de restaurare și reabilitare, documentații și studii istorice, documentații și proiecte de urbanism și amenajarea teritoriului și amenajări interioare etc., nu doar în Baia Mare, ci și în alte orașe din țară.
Astăzi sunt deja binecunoscuți și apreciați pentru amplele proiecte de reabilitare la scară urbană implementate în Baia Mare și pentru proiectele de restaurare a unor clădiri istorice ce au devenit exemple de bună practică în domeniu. Pasiunea lor pentru istoria și tradiția locală și, de ce să nu o spunem, dragostea lor pentru oraș s-au materializat prin contribuția semnificativă în proiecte precum reabilitarea Centrului istoric al orașului Baia Mare și restaurarea unor clădiri monument istoric din această zonă. Totodată, colaborarea lor permanentă cu artiștii plastici locali și-a găsit expresia în proiectul de reabilitare a Coloniei pictorilor, simbol al identității artistice băimărene.

© 9OPTIUNE

Premii obținute:
2004 - Marele trofeu al Ministerului Culturii și Cultelor - lucrarea Centrul de Afaceri Millenium III din Baia Mare
2004 - Premiul „Nicolae Ghika-Budești” pentru Patrimoniul Cultural National - Millenium III din Baia Mare
2005 - Premiul Arhitext Design, secțiunea Amenajări exterioare - reabilitarea Pieței Libertății din Baia Mare
2015 - Premiul III „City. People. Light” - planul general de iluminare a Pieței Cetății din Baia Mare
2018 - German Design Award - Reabilitarea Pieței Cetății din Baia Mare
2018 - Premiul Președintelui UAR, secțiunea Arhitectura construcțiilor publice, BNA 2018 - Restaurare și reabilitare colonia pictorilor din Baia Mare
2018 - Premiul secțiunii (ex aequo) Spațiul public incluziv, BNA 2018 - Reabilitarea și promovarea identității culturale și istorice a Pieței Cetății și a Turnului Ștefan din Baia Mare

REABILITAREA CENTRULUI ISTORIC AL ORAȘULUI BAIA MARE

Reabilitarea Centrului Istoric al orașului Baia Mare este un proiect de lungă durată, inițiat și susținut de administrația locală încă din anii ’90. Echipa 9Opțiune a fost implicată în acest proiect încă de la început, din 1999, când a câștigat concursul de idei pentru Planul Urbanistic Zonal al Centrului Istoric al orașului și a conceput principiile de evoluție și imaginea orașului al cărui nucleu urma să fie redescoperit și remodelat treptat în anii următori.

Centrul de afaceri Millennium III

Proiectul de reabilitare a Pieței Libertății și a trei clădiri istorice din frontul acesteia este binecunoscut astăzi ca un exemplu semnificativ în practica din România. Proiectul a fost inițiat de administrația publică locală, finanțat prin Programul Phare 2000 și derulat în perioada 2002-2004.¹ Particularitatea sa o constituie însăși tema:

realizarea unui Centru de afaceri modern în zona istorică a orașului.

Organizat în sistem pavilionar în 3 clădiri istorice din frontul Pieței Libertății și extins în spațiul acesteia printr-o amplă amenajare pietonală destinată promenadei, recreerii și evenimentelor diverse (expoziții, concerte etc.), Centrul de afaceri include spații de birouri, săli de conferință și showroomuri/galerii, toate menite să asigure un mediu de afaceri flexibil și bine dotat tehnologic.
Spațiul Pieței Libertății, anterior doar un nod de circulație rutieră, devine astfel un spațiu pietonal de întâlnire și recreere pentru localnici și vizitatori deopotrivă, cu terase, cafenele și restaurante, iar cele trei clădiri existente, anterior nefolosite și degradate, se transformă în spații moderne de afaceri, birouri și galerii de artă.
Din punctul de vedere al reabilitării zonei istorice, proiectul a însemnat în primul rând recâștigarea unui spațiu urban prin reamenajarea Pieței Libertății și redarea ei oamenilor/pietonilor și activităților comerciale și culturale în aer liber. Amenajarea respectă și evocă atmosfera spațiului târgului care a funcționat aici timp de secole, din perioada medievală până în prima jumătate a secolului al XX-lea. În același timp, recuperarea și refuncționalizarea celor trei clădiri din frontul pieței se constituie ca demersuri de salvare și punere în valoare a patrimoniului istoric și modele de reabilitare a fondului construit existent. Deciziile privind soluțiile de restaurare au fost condiționate de valoarea și starea clădirilor și au implicat lucrări de consolidare, conservare și restaurare, completate de intervenții noi cu accente de arhitectură contemporană. Refuncționalizarea lor a încurajat proiecte ulterioare, alte clădiri existente în frontul pieței fiind restaurate în următorii ani.
În contextul finanțării accesate și a instituțiilor locale, naționale și internaționale implicate, provocările proiectului au fost multiple: responsabilității reabilitării zonei și monumentelor istorice i se adaugă criteriile stricte ale legislației românești și europene impuse de finanțator și termene foarte restrictive (întreaga lucrare a fost realizată în mai puțin de doi ani).
Inițierea, conceperea, desfășurarea și încheierea cu succes a proiectului a fost meritul unei echipe multidisciplinare de specialiști și profesioniști. Impactul său a fost semnificativ atât în cadrul comunității și vieții urbane locale, cât și la nivel profesional. De exemplu, conceptul, provocările, soluțiile și detaliile tehnice și teoretice au fost dezbătute după finalizarea proiectului în cadrul Simpozionului Tușnad 2005, a cărui tematică a fost integral dedicată reabilitării patrimoniului construit din Baia Mare.²

Piața Cetății

Concepută simultan cu proiectul pentru Piața Libertății, reabilitarea Pieței Cetății a fost realizată abia zece ani mai târziu, în 2012-2015, când proiectul a primit finanțare prin POR Axa 1, NV/1/1.1/PDU/1/7/16.03.2010, Cod SMIS 18165. Proiectul propune transformarea pieței într-un spațiu urban cu destinație preponderent culturală și religioasă, prin punerea în valoare a Turnului Ștefan, evidențierea existenței Bisericii „Sf. Ștefan” (dispărute la mijlocul sec. al XIX-lea), armonizarea cu celelalte clădiri ecleziastice din zonă și realizarea unui nou spațiu muzeal de ținută europeană, cu multiple informații legate de istoria cetății medievale Rivulus Dominarum.³

Din ansamblul pieței fac parte: Ansamblul Turnul Ștefan (secolul al XIV-lea), compus din Turnul Ștefan (secolul al XV-lea) și Fundațiile bisericii gotice (1347), Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” a fostei mănăstiri iezuite (1717-1719) și Casa Degenfeld (secolele XVI-XVII ). Biserica „Sf. Ștefan” a fost demantelată în anul 1847, păstrându-se doar turnul. Locul bisericii a fost luat de o plantație de arbori selectați care au evoluat în armonie cu toate monumentele istorice din piață, ceea ce a și determinat clasarea zonei în categoria de scuar public cu arbori seculari. În urma săpăturilor arheologice desfășurate în Piața Cetății cu ocazia lucrărilor de reabilitare, s-au putut reconstitui forma și dimensiunile bisericii, marcate acum în amenajarea pieței. Turnul bisericii vechi a fost consolidat și conservat, scara de acces a fost reabilitată, clopotele și ceasul au fost restaurate, iar spațiile interioare au fost amenajate pentru a putea găzdui expoziții și evenimente culturale. În fostul lapidariu de la baza turnului a fost refăcut altarul care a funcționat aici în secolul al XX-lea. Un punct de primire și informare pentru turiști a fost amplasat în imediata vecinătate a Turnului Ștefan. O parte importantă a proiectului de reabilitare a constituit-o iluminatul vestigiilor arheologice și al Turnului Ștefan, care generează o dualitate în perceperea spațiului nou-creat în lumina zenitală și iluminatul nocturn și conferă personalitate spațiului.

Proiectul a avut un impact imediat în cadrul comunității locale căreia i-a redat o parte a istoriei deja uitate, devenind și un important punct turistic. În același timp, proiectul a fost apreciat și în mediul profesional, câștigând distincții naționale (în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2018), cât și internaționale (City.People.Light.Awards în 2015 și German Design Award în 2018).

Proiectant general, arhitectură: SC 9OPTIUNE SRL
Rezistență: SC CONCEPT INVEST SRL
Instalații electrice: SC PROCONCEPT SRL
Instalații curenți slabi: SC ELECTROTREND SRL
Instalații sanitare, termice: SC NORD CLIMA SRL
Expertiză tehnică: SC DIKO SRL
Studiu preliminar de istoria artei: drd. WEISZ ATTILA
Cercetare arheologică: MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE
ȘI ARHEOLOGIE BAIA MARE
Expertiza biologică: SC GREEN PARTNERS SRL
Studiu geotehnic: SC MOODY SRL
Studiu topografic: PM GROUP TRADE SRL

COLONIA PICTORILOR
Str. Victoriei, nr. 21, Baia Mare

Baia Mare este de mai bine de 120 de ani locul în care artiști locali și europeni locuiesc și creează în cadrul unei comunități artistice cu o personalitate aparte, o „colonie a pictorilor”. Clasată astăzi ca ansamblu istoric de categoria A în Lista Monumentelor Istorice, 2010 (MM-II-a-A-04494), Colonia pictorilor a devenit un important simbol al identității artistice a comunității băimărene.

Repere istorice și continuitate funcțională

Prima școală de pictură a fost inițiată aici de artiștii locali în 1896, pentru perioada verii, în completarea școlii lui Simon Hollósy de la München. A devenit permanentă doi ani mai târziu, în 1898. Locul ales de artiști pentru desfășurarea activităților școlii a fost Parcul Szechenyi, azi Parcul Regina Maria, aflat în nordul orașului. Succesul școlii a fost imediat, atrăgând în următorii ani din ce în ce mai mulți artiști locali, dar și din alte țări și orașe ale lumii - situație evidentă și prin numeroasele tablouri înfățișând orașul și peisajul băimărean, participante la expoziții naționale și internaționale.
Apreciind valoarea școlii de artă și deschiderea ei internațională, administrația locală s-a implicat permanent în asigurarea spațiilor necesare desfășurării activităților artistice și întreținerea acestora. Prima amenajare, realizată în 1896, a constat dintr-un șopron din lemn, construit în incinta parcului menționat anterior, pentru a proteja de ploaie și vânt șevaletele pictorilor. Acesta va funcționa ca atelier până în anul 1925, când va fi mutat pe terenul actualei colonii. Impactul școlii de pictură și insistențele artiștilor vor determina însă în scurt timp construirea de clădiri permanente din piatră și cărămidă, cu spații specifice activităților desfășurate: ateliere, spații de locuit și sală de expoziție. Pentru amplasarea noilor clădiri a fost ales terenul aflat pe malul râului Săsar, în extremitatea sudică a parcului. În anul 1900, s-a construit aici o primă clădire cu două ateliere (C1). Imediat ce a fost ocupată de artiști, ea a fost extinsă cu încăperi de locuit. Două clădiri noi, cu parter și etaj, au fost construite în perioada 1910-1911, pe baza planurilor concepute de arhitecții maghiari Zoltán Bálint și Lajos Jámbor (Frommer) și a lucrărilor de construcții executate de Csisza Jozsef. Una dintre clădiri era destinată școlii de pictură, cealaltă unor ateliere noi. Clădirea școlii (C2) adăpostea o sală de expoziție acoperită cu un luminator și două ateliere. Cea de-a doua clădire (C3) era alcătuită din patru ateliere, două pe fiecare nivel, fiecare având câte o încăpere de locuit și dependințe.
Colonia pictorilor din Baia Mare, așa cum o cunoaștem astăzi, a luat naștere în 1911, odată cu finalizarea noilor construcții. Momentul a fost oficializat și de înființarea în același an a Societății Pictorilor Băimăreni. Din acest moment, clădirile vor fi administrate de Primăria orașului și vor funcționa permanent ca Școală de arte, ateliere și locuințe­, spațiile fiind închiriate artiștilor care au locuit, au lucrat și au expus aici mai bine de un secol.
Un moment important în dezvoltarea coloniei a urmat în anii ’70, când au fost construite două noi corpuri (C4, C5) cu ateliere de sculptură la parter și de pictură la etaj și minime spații pentru odihnă și dependințe. În aceeași perioadă, au fost realizate și o serie de completări ale clădirilor existente cu spații anexe.

Proiectul de reabilitare

Alte lucrări semnificative în cadrul coloniei nu s-au realizat până în 2009, când a fost inițiat amplul proiect de reabilitare a ansamblului, moment în care, deși statutul și funcțiunea principală nu fuseseră niciodată schimbate, ansamblul avea un regim de proprietate neclar și se afla într-o stare avansată de degradare, în primul rând din cauza utilizării improprii.
Deși inițiat în 2009, proiectul de Restaurare și Reabilitare a Coloniei pictorilor din Baia Mare - considerat cea mai mare realizare a comunității artistice băimărene - a fost implementat abia în perioada 2015-2018, prin eforturile conjugate ale artiștilor plastici, arhitecților, administrației publice și comunității locale.
Punerea în valoare a fenomenului artistic local în context larg internațional prin transformarea coloniei într-un centru multifuncțional care să poată găzdui, alături de activități de creație și expoziționale, și activități culturale multiple (cursuri, conferințe și diverse evenimente de amploare) - acesta a fost scopul proiectului.
Soluția de reabilitare propusă se bazează pe conceptul continuității, punând în evidență procesul evolutiv al centrului artistic prin articularea formelor istorice cu cele noi. Argumente pentru această abordare au fost etapele succesive de edificare adaptate posibilităților și necesităților fiecărei perioade, începând din anul 1900 până în prezent. Astfel, proiectul reconfigurează volumetric, plastic și funcțional clădirile existente, marcând etapele anterioare și relația acestora cu noile intervenții. Prin extindere, supraetajare si mansardare, se mărește numărul atelierelor existente, se îmbunătățește calitatea și confortul acestora și se reconfigurează, se diversifică și se mărește spațiul expozițional.
Ansamblul coloniei include acum șase clădiri: Pavilionul de acces (C6), Galeria Hollósy (C2), Pavilionul Thorma János (C3), Pavilionul Réti - Grünwald (C1), Pavilionul Mihai Olos (C4) și Pavilionul Walter Friedrich (C5). Pavilionul de acces a fost proiectat și construit în 2012 și marchează accesul pietonal principal dinspre Strada Victoriei. Realizat din beton aparent, metal și sticlă, el este destinat expunerii spre difuzare și vânzare a publicațiilor, materialelor publicitare și obiectelor de promovare a Centrului artistic, funcționând ca un punct de informare și documentare. Galeria Hollósy a fost reamenajată pentru a include șase săli de expunere, întreg spațiul clădirii fiind configurat flexibil pentru a putea găzdui evenimente multiple la standardele actuale. Pavilioanele Thorma János, Réti - Grünwald, Mihai Olos și Walter Friedrich au fost extinse și reamenajate, cuprinzând în prezent un total de 28 de ateliere cu configurații variate care răspund exigențelor unor locuințe moderne pentru artiști, cărora le asigură confortul necesar creației și locuirii deopotrivă.

„Aici am simțit că e momentul nostru!!! Arhitectura contemporană să se materializeze în spiritul artei și culturii, prin concursul nostru, al arhitecților, și colaborarea cu artiștii, aducând astfel plus valoare acestui ansamblu” (arh. Ștefan Paskucz).

„Pe scurt, am crezut într-un Mare Proiect. Am crezut într-o Colonie care putea fi dezvoltată și extinsă subteran, prin respectarea parcului, și suprateran, pentru a amplifica în viitor o arhitectură de avangardă cu o valoare înzecită „Cert este că din momentul redeschiderii Coloniei pictorilor pe coordonate ce se înscriu în dinamica dimensiunii europene care a însuflețit acest fenomen, prin prezența expozițiilor de anvergură, a artiștilor și personalităților invitate ce vor reda spiritul acestui loc, noile generații de artiști se vor bucura de o altă moștenire decât cea pe care am primit-o noi, generația actuală” (Laura Teodora Ghinea - președintele Filialei UAP Baia Mare).

După 3 ani de șantier, colonia a fost inaugurată în noiembrie 2017 și redeschisă treptat artiștilor și publicului larg.

RESTAURARE ȘI REABILITARE - COLONIA PICTORILOR

Proiectant general: SC 9OPTIUNE SRL
Constructor: SC Euras SRL, SC Liontech SRL, SC Flamgard SRL
Șef proiect complex: arh. Ildiko Mitru
Șef proiect arhitectură: arh. Ștefan Paskucz

Colectiv de elaborare:
Arhitectură: SC 9OPTIUNE SRL
Arhitecți: Ștefan Paskucz, Erika Tima, Hanna Biru, Petre Mitru
Arhitecți stagiari: Nicoleta Ianuli, Mihai Butean, Samuel Suciu, Adrian Matioc
Componente artistice: Laura Teodora Ghinea
Inginer: Ildiko Moldovan
Subinginer: Marta Popa
Desenator: Adrian Pocol
Rezistență: SC ARCOLAR SRL
Instalații sanitare: SC GROUP KMN SRL
Instalații electrice: SC AMI SA
Instalații electrice curenți slabi: SC AMI SA
Instalații gaze naturale: SC AMISA.PROIECT SRL
Semnalistică: INSIDE MEDIA

BIBLIOGRAFIE

GHINEA, Laura Teodora, Colonia pictorilor: 1896-2017, (Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană; București: Editura Eikon, 2017)
Restaurare și reabilitare Colonia pictorilor Baia Mare, Premiul Președintelui UAR, Bienala Națională de Arhitectură 2018, https://www.uar-bna.ro/2018/proiecte/408/
Punct de documentare Colonia pictorilor,
http://www.arhiforum.ro/proiecte/punct-de-documentare-colonia-pictorilor
9Optiune, www.9.optiune.ro
Incursiune în realitățile reabilitării patrimoniului construit - Baia Mare, 25-28 mai 2005, Imola Kirizsán (editor), Utilitas, Cluj-Napoca, 2007
MITRU Ildiko, PASKUCZ Ștefan Ioan, „Reabilitarea Pieței Cetății - Turnul Ștefan din Baia Mare”, Revista Arhitectura nr. 3/2015,
http://arhitectura-1906.ro/2015/10/reabilitarea-pietei-cetatii-turnul-stefan-din-baia-mare
Millennium III Business Center, www.millennium3.ro
Reabilitarea și promovarea identității culturale și istorice Piața Cetății - Turnul Ștefan, www.dezvoltareurbana.baiamare.ro/piatacetatii

NOTE

1. Millennium III Business Center, www.millennium3.ro.
2. Incursiune în realitățile reabilitării patrimoniului construit - Baia Mare, 25-28 mai 2005, Imola Kirizsán (editor), Utilitas, Cluj-Napoca, 2007.
3. Ildiko Mitru, Ștefan Ioan Paskucz, „Reabilitarea Pieței Cetății - Turnul Ștefan din Baia Mare”, Revista Arhitectura, nr. 3/2015, http://arhitectura-1906.ro/2015/10/reabilitarea-pietei-cetatii-turnul-stefan-din-baia-mare.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.6/2018
„NOUA” PARADIGMĂ A LOCUIRII