Provocări viitoare

Studiu de caz Orșova

În cadrul temei Provocări Viitoare, atelierul nostru și-a propus studiul frontului la apă al Orșovei în contextul schimbărilor climatice.
În ceea ce privește frontul la apă, Orșova de astăzi este un oraș nou, construit pentru strămutarea locuitorilor din cauza ridicării nivelului apei și inundării orașului vechi și a insulei Ada Kaleh, urmare a construirii barajului de la Porțile de Fier. Dacă Orșova veche era un oraș amplasat pe malul fluviului, în amonte de vărsarea în Dunăre a râului Cerna, Orșova nouă ocupă ambele laturi ale noului estuar format de râul Cerna și Dunăre. Cele două laturi sunt foarte diferite funcțional. În amonte se află orașul cu case, blocuri, școli și instituții publice, iar în aval gara, portul, gara fluvială.
Lungimea frontului la apă este foarte mare dacă o raportăm la adâncimea mică a orașului din cauza unei topografii accidentate, definită de dealuri repezi. Înaintând în profunzime, construcțiile se ridică din ce în ce mai mult pe pante și participă împreună cu cele de pe mal la construirea frontului la apă. Se poate spune astfel că arhitectura tuturor clădirilor din oraș devine responsabilă pentru felul în care acesta se percepe dinspre apă.
Datorită faptului că este un oraș proiectat recent, a fost dotat de la început cu o serie de clădiri publice (hotel, primărie, stadion, licee și alte instituții publice) care se raportează mai mult sau mai puțin direct la malul care a fost dotat cu promenadă, parc, restaurant. Vizitarea sitului a revelat o stare de semi-abandon a hotelului central, a zonei stadionului și a altor clădiri ce au avut un rol public în oraș precum fosta brutărie, palatul copiilor, cămine de liceu sau magazine de cartier așezate la intersecții importante ale străzilor în pantă din țesutul de locuințe.
Comerțul în hale de tip hypermarket a ocupat spații libere importante aflate în vecinătatea unor clădiri de patrimoniu recent, precum Biserica Romano Catolică Neprihănita Zămislire, proiectată de arh. Hans Fackelmann, sau chiar pe malul apei, la capătul de sud al promenadei și al parcului. Deschiderea la apă este pusă în pericol de apariția unor pensiuni și restaurante construite chiar pe mal - la una dintre acestea, de altfel, ne-am cazat și noi. Malul spre apă era destul de activ datorită pontoanelor cu ambarcațiuni pentru excursii la Cazane, la statuia lui Decebal sau pentru observarea prin intermediul sonarului a ruinelor așezării vechi, a fostei insule Ada Kaleh sau chiar a ruinelor așezării romane antice Dierna.
Contrastul dintre abandonul unor clădiri sau zone din oraș și dezvoltarea unor clădiri sau activități noi creează premisele unui laborator de cercetare a potențialului de transformare a orașelor din România1. Iar în contextul

întrebărilor pe care trebuie să ni le punem astăzi pentru viitor, ce țin de limitarea și utilizarea responsabilă a resurselor (de peisaj, de spațiu, umane, de energie etc.), Orșova s-a dovedit a fi un studiu de caz exemplar. În primul rând, resursele de spațiu ale orașului sunt puternic limitate de versanții dealurilor care îl înconjoară. Astfel, Orșova nu se pretează unei expansiuni pe orizontală, ci pe transformări ale spațiilor libere și ale clădirilor abandonate. În ceea ce privește resursele de energie, încălzirea în Orșova se face exclusiv pe lemn2, iar trecerea la folosirea unor sisteme alternative ar putea avea un efect semnificativ și asupra arhitecturii. Deși resursa de peisaj este una din cele mai importante astăzi, există riscul ca o creștere rapidă a orașului, în viitorul apropiat, să o deterioreze prin construire haotică.
Provocările date de forma, activitățile și resursele orașului la apă se suprapun pe problema de fond în ceea ce privește concepția arhitecturii astăzi și anume cea a climei. În raportul celei de-a 20-a cercetare sociologică din cadrul proiectului „România Durabilă”, trei din patru cetățeni consideră semnificative schimbările climatice din România din ultimii 30 de ani3. Conform datelor publicate de Institutul Național de Meteorologie, atât temperaturile medii anuale sunt în creștere, cât și diferențele sau anomaliile între temperaturi minime înregistrate și cele maxime. Astfel, în orașele ce se învecinează cu Dunărea, diferențele dintre temperaturile minime și cele maxime pot depăși 70 de grade Celsius4.
Deși Orșova se află într-o zonă cu o climă printre cele mai blânde din România, ne putem aștepta și aici la fenomene meteo unde abaterile de la medie, atât pe perioade scurte, cât și lungi vor fi din ce în ce mai mari, producând fenomene extreme (vânt, ploaie, căldură, frig, zăpadă, ceață etc.). În oraș, apar vara corturi de campanie, dușuri cu apă vaporizată; iarna, trotuarele pot deveni înguste cărări printre troiene. Viscolul sau canicula pot pustii orașul de oamenii care merg pe străzi. Cu toate acestea, proiectarea clădirilor ține cont puțin sau deloc de impactul pe care vremea îl are asupra orașului, atât în ceea ce privește raportul direct cu trotuarul sau alte spații adiacente, cât și din punct de vedere al impactului pe care îl are la dimensiune teritorială.
În contextul propus, proiectele studenților5 au urmărit, prin observații individuale și de echipă, coerența cu tema frontului la apă și a provocării de fond a extremelor climatice. Fără a porni de la scenarii apocaliptice, orașul și arhitectura trebuie să se adapteze unor schimbări evidente ale mediului înconjurător și să adăpostească activitățile umane în continuare. Astfel, conturarea unei teme de proiectare și găsirea unui sit au reprezentat etape importante în conturarea demersului arhitectural care, de la organizarea spațială generală și până la detalii a făcut trimitere la context, fie acesta „genius loci” sau „zeitgeist”. Orșova este din nou un studiu de caz exemplar, provocându-ne la a ne întreba în ce fel noul oraș funcționalist s-ar putea transforma într-un loc care să trimită cu gândul la un viitor optimist, dar și la memoria unor străzi care miros a dulceață de trandafiri, astăzi submerse.

Spațiul de la capătul falezei, pe care acum se află un centru comercial tip hală, a fost reimaginat prin mai multe proiecte. Auditoriul proiectat de Victoria Belenciuc creează o topografie artificială care închide cu o zonă de belvedere spațiul de promenadă al parcului .
Larisa Gabor a propus mutarea pe acest amplasament a Muzeului Porților de Fier, deoarece valorile naturale și istorice ale teritoriului orașului - vizibile sau submerse, ar avea nevoie de spații de expunere mai generoase. Situate la limita dintre apă și teren, atât în plan, cât și în secțiune, spațiile interioare și exterioare ale clădirii transmit vizitatorilor lucruri văzute și nevăzute.

Ahmad Abbas păstrează funcțiunea comercială și o proiectează într-o formă care să se conecteze cu spațiul ludic al promenadei, oferind multiple oportunități spațiale interioare și exterioare. Iar Andrei Coșa imaginează pe acest amplasament un cazinou, un reper arhitectural similar celui din Constanța.
Sergiu Tudoran a propus un loc al simțurilor unde mirosul de pâine caldă al fostei brutării se va regăsi în spațiile de alimentație publică ale unui centru de arte performative, unde sunetul va prelua locul principal. Memoria coșului de fum existent, unul din multele coșuri-turnuri din Orșova, este preluat în noua arhitectură printr-un turn belvedere. Panta accentuată și situația de limită pe care clădirea o are față de pădure generează platforme care leagă diversele niveluri atât în interior, cât și în exteriorul clădirii.

Hotelul Dierna, aflat pe un sit central cu deschidere directă spre apă, a generat două proiecte care vedeau adaptarea acestuia din punct de vedere al anvelopantei și al activităților specifice. Spații de SPA sau pentru organizare evenimente participă la reinventarea unui reper din oraș (Andreea Graur). Alte două proiecte explorează piața agroalimentară în contextul topografiei și vecinătății cu Biserica Romano Catolică Neprihănita Zămislire, proiectată de arh. Hans Fackelmann. Camelia Müller explorează separarea netă dintre o hală existentă și parcare printr-o serie de spații deschise, parțial sau complet acoperite, care se pot transforma în funcție de anotimp. Acestea folosesc energia solară și topografia, punând în valoare împrejurimile.

Alți studenți au observat importanța localizării activităților educaționale în oraș. Leonard Vârlan a reimaginat liceul tehnic din Orșova în contextul noilor tehnologii. Spațiile de studiu, ateliere, recreere și locuire existente au fost transformate printr-o serie de desființări ale unor construcții neconforme sau parazitare, extinderi cu ateliere noi și creare de noi conexiuni între internat și spațiile de învățământ propriu zise. Alexandru Handrea a descoperit „baricentrul” Orșovei pentru o funcțiune de bibliotecă publică. Spațiile acesteia - cu utilizare deschisă în parter și săli de lectură la etaj, definesc legătura dintre o stradă liniștită și un canal torențial în vecinătatea frontului la apă, folosind deschiderea nord a amplasamentului.
Pe latura separată de râul Cerna sau în legătură cu acesta, mai mulți studenți au propus proiecte de interes public legate de caracterul infrastructural al acestei zone. Ioana Rădulescu propune un complex intermodal care să conecteze gara feroviară cu cea fluvială, creând premise atât pentru spații de parcare de automobile și biciclete pentru navetiști, dar și o stație de taxi pe apă pentru turiștii care vin în Orșova și la pensiunile de pe malurile Dunării până la Cazane. Stația pentru situații de urgență imaginată de Alexandra Enăchescu are ieșire directă atât la drumul european 70, la care se leagă orașul, cât și la gurile râului Cerna. Salvatorii pot interveni de aici atât pe uscat, cât și pe apă sau aerian și pot realiza un transfer rapid în cadrul stației.
Malurile și versanții Orșovei găzduiesc alte spații abandonate precum ștrandul care se deschide către râul Cerna sau spații într-o stare avansată de degradare precum stadionul, dar și

amplasamente care se pot dezvolta în viitor precum Stațiunea de Cercetare Geografică Orșova. Dana Morăriță și Beatrice Rotaru au reimaginat fostul ștrand în două direcții aparent opuse - un proiect cu volume organice și celălalt organizat după o tramă regulată, ortogonală. În ciuda diferenței formale, ambele proiecte utilizează calitatea amplasamentului, potențialul de folosire a energiilor alternative și a unor tehnologii constructive eficiente. Roxana Iuga a analizat stadionul și a propus intervenții minimale care să păstreze excepționalitatea stadionului actual, conformat similar teatrelor grecești, cu gradenele așezate pe deal și cu scena (terenul de joc) care se deschide către peisaj. Andreea Roman a explorat limita dintre arhitectură și topografie în proiectul pentru Stațiunea de Cercetare Geografică Orșova. Prin plierea planșeelor în raport cu topografia se explorează și limitele dintre spațiile private de locuit și cercetare și spațiile unde cercetătorii pot expune, ține cursuri și interacționa cu publicul larg.
Orșova a oferit către lectură o multitudine de spații surprinzătoare ce au permis formularea multor observații care au condus către proiecte variate. Studenții au reușit astfel să creeze proiecte ce dialoghează și creează relații semnificative cu spațiile existente ale orașului, și care se observă atât în calitate de trecător, cât și de utilizator al clădirilor propuse. Cele mai bune rezultate ale provocărilor propuse s-au aflat prin utilizarea resurselor locale (context istoric, spațialitate, orientare, materialitate etc.) ce au sporit complexitatea internă a proiectelor, permițând în final simplitate și claritate în soluții.

NOTE

1 Potențialul pentru Orșova e dat și de o ușoară creștere a populației la 11.713 locuitori în 2022, după ce populația orașului scăzuse cu cca. o treime între 1992 și 2011 (de la 16.009 la 10.441), conform datelor Institutului Național de Statistică și Direcția Județeană de Statistică Mehedinți. Ușoara creștere a populației arată creșterea atractivității orașului ca urmare a dezvoltării economiei terțiare pentru care cadrul natural al orașului este un factor determinant.
2 Odată cu scăderea populației și închiderea unor puncte de termoficare centralizate, ansambluri întregi de blocuri sunt încălzite cu sobe individuale, iar în curțile blocurilor au apărut spații de depozitare pentru lemne. O plimbare pe străzile orașului în august oferă un peisaj unic cu grămezi de bușteni și lemne pe stradă, în fața locuințelor urbane, în curs de tăiere sau deja tăiate pentru sobă.
3 Trei din patru cetățeni consideră semnificative schimbările climatice din România din ultimii 30 de ani. Cum este percepția privind fenomenele meteo extreme - Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă - dezvoltaredurabila.gov.ro.

4 https://www.plantmaps.com/interactive-romania-record-high-and-low-temperature-map.php
5 Ahmad Abbas - Centru comercial, Ala’a Alchikh - SPA Hotel, Victoria Belenciuc - Auditoriu Orșova, Andrei Coșa - Cazinoul Orșova, Teodor Dobranici - Yachting Club, Alexandra Enăchescu - Stație ISU, Larisa Gabor - Muzeu Orșova, Andreea Graur - Zebra Spa Hotel, Alexandru Handrea - Biblioteca orășenească Orșova, Bilen Ismail - Hală agroalimentară, Roxana Iuga - Stadion Orșova, Dana Morăriță - Terme la Orșova, Camelia Müller - Piață agroalimentară, Ioana Rădulescu - Conexiune intermodală, Diana Roman - Stațiunea de Cercetare Geografică Orșova, Beatrice Rotar - Ștrand Orșova, Simona Rujan - Reabilitare Hotel Dierna, Sergiu Tudoran - Centru de arte performative, Leonard Vârlan - Colegiul tehnologic Dierna, Bianca Voican - Palatul copiilor.