RDW

manifeste pentru bucurești – primul workshop de scenarii urbane pentru bucurești

manifestos for bucharest

– the first workshop of urban scenarios for bucharest

Cum este Bucureştiul?

Cum mi-aş dori să fie Bucureştiul?

Ce pot să fac ca să devină aşa cum mi-l doresc?

Sunt întrebări care ne preocupă constant şi, pentru a le găsi răspunsurile, am organizat acest atelier intensiv.

Ne interesează atât problemele actuale ale Bucureştiului, cât şi calităţile sale. De aceea, ne‑am propus să căutăm soluţiile pornind de la ceea ce Bucureştiul ne oferă, transformând problemele în avantaje şi în puncte de plecare înspre o dezvoltare durabilă, fezabilă şi identitară pentru oraş şi utilizatorii săi.

Am privit Bucureștiul prin ochii a 13 studenţi-arhitecţi, cu media de vârstă de 24 de ani. Etatea lor este importantă deoarece ei reprezintă noua generație de utilizatori, având spiritul critic şi entuziasmul necesare ameliorării stării de fapt. Dintre aceștia 13, 5 sunt bucureşteni, restul locuiesc şi îl cunosc de 5 ani, de la începutul studiilor lor universitare.

Abordarea noastră a pornit de la câteva cuvin­te-cheie, ce descriu problematicile cu care

Bucureştiul se confruntă în prezent:

zonă verde | locuire | apă |plimbare | limite | ecranare | stradă | obiecte | parcări | catedrală| dezindustrializare| centru | topografie | câmpuri| piaţă | cultură | cartier | mobilitate|

Am lucrat în cinci echipe, fiecare alegând şi interpretând în felul său unul din cuvintele-cheie.

Îndrumătorii nu au intervenit pentru a impune linii generatoare în această cercetare, prioritatea dată diferitelor cuvinte-cheie fiind la alegerea studenţilor. Identificarea concretă a problematicii exprimate de cuvântul-cheie, lectura orașului ţinând cont de cuvântul ales, propunerea unei strategii de intervenţie la scară urbană; alegerea unui loc pentru a ilustra strategia printr-un proiect la scară arhitecturală, elaborarea manifestului.

Am considerat că producerea unui manifest este de importanţă capitală; pe de-o parte pentru că acesta dă un caracter decisiv propunerii, pe de altă parte pentru a atrage atenţia publicului, a utilizatorilor oraşului.

Lucrările prezentate în acest articol fac parte dintr-o expoziţie itinerantă, deschisă publicului larg. Scopul este de a coopta cât mai mare parte din utilizatorii oraşului în procesul dezvoltării Capitalei, cât şi de a le arăta posibilităţile prin care calitatea vieţii lor urbane se poate îmbunătăţi.

Cele cinci proiecte obţinute, chiar dacă diferite ca scară de intervenţie, oferă oraşului o bază alternativă pentru un Masterplan.

MOBILITATEA propune o structură adaptativă a cărei amplasare în puncte-cheie ar regla atât problema de trafic, cât şi pe cea de densificare necontrolată a spaţiului construit.

Micile PIEŢE PUBLICE în zone de înaltă densitate rezidenţială dau posibilitatea rezolvării problemelor zonelor interstiţiale şi implică utilizatorii în întreţinerea spaţiilor publice astfel obţinute.

STĂZILE trag un semnal de alarmă privind privatizarea spaţiului public şi propun reabilitarea şi includerea în circuit nu numai a caselor şi curţilor abandonate din centrul istoric, dar şi utilizarea întregului lot construit la nivelurile superioare subsolului şi parterului.

LIMITELE, chiar dacă utopice în soluţia lor, oferă un argument pentru intensificarea acţiunilor culturale, susţinute fie de administraţie, fie de agenţi privaţi sau organizaţii neguvernamentale.

APA propune o importantă schimbare la nivel de trafic auto privat, dar oferă avantaje enorme vieţii şi identităţii urbane a Bucureştiului.

Universitatea „Spiru Haret” | Bucureşti

Maria Duda | Dragoș Dordea | Gabriele Guastella

 

How is Bucharest?How would I like Bucharest to be?

What could I do to make it become so?

These are themes constantly on our mind and in order to give them the right answer we put up this workshop.

We are interested in both Bucharest’s current problems and in its qualities. That is why we approached the search for solutions starting from what Bucharest offers us, turning its problems into advantages and departure points towards a sustainable, feasible and characteristic development for both the city and its users.

We looked at Bucharest through the eyes of 13 students in architecture, of an average age of 24. Their age is important as they represent the new generation of urban users, endowed with the necessary critic eye and enthusiasm to better the current state of things. Out of these 13, 5 are Bucharest born and bred, while the rest have been living here for the past 5 years, ever since their academic education started.

Our approach started from a few key-words that describe the issues that Bucharest is currently confronted with:

green areas|living|water|promenade| limits | screening | streets | objects | parking | cathedral | deindustrialisation | centre | topography | fields| plazas | culture | quarter |mobility|

We worked in five teams, each having chosen and interpreted in their own manner one of the key-words. The tutors did not intervene in order to impose a certain direction in this research; the priority given to the different key-words being left to the choice of the participants. The workshop developed in five phases: coming up with a concrete interpretation of the issue expressed by the key-word; reading of the city according to the chosen word; proposing a strategy on city-scale intervention; picking a site to illustrate the strategy through a project on architectural scale; making the manifesto.

We considered the making of a manifesto to have paramount importance; on one hand because a manifesto gives a decisive character to the proposal, on the other hand it draws the public’s, the city users’ attention.

The works presented in this article are part of an itinerant exhibition, open to the public. The goal is to make as many city users as possible part of Bucharest’s development process, and present them with means and ideas which might improve the quality of their urban life.

The fice resulting projects, even if differring in scale and size, offer an alternative basis for a city Masterplan.

MOBILITY proposes an adapting structure, which, placed in the right spots, would solve issues both of traffic and of uncontrolled densification of built space.

The smaller PLAZAS sited in residential areas of high density would allow solving the issue of interstitial spaces and also involve the users in the maintenance of the their new public areas.

STREETS let out an alarm call regarding privatizing public space. They propose to rehabilitate and encompass in the public circuit not only the derelict buildings and abandoned courtyards of the historical centre, but also integrate and open up its upper floors, expanding thus the walking experience to vertical dimensions as well.

LIMITS, even though utopian in their solution, offer a strong argument for intensifying cultural actions, whether supported by the administration or by private entities or ong-s.

Finally, WATER proposes an important change private-traffic-wise but gives back huge advantages upgrading Bucharest’s urban life and identity.

In the follwoing pages you will be presented with three of the five projects: MOBILITY, LIMITS and WATER.

MOBILITATE | Zonificare | Ecranare | Spaţiu public | Trafic |Parcare

MOBILITY | Zoning | Screening | Public space | Traffic | Parking 

INELUL – ORAŞ SUSPENDAT
Abordarea problematicii capacităţii de mişcare a utilizatorilor a fost privită atât din perspectiva pietonului, cât şi din cea a conducătorului auto, cu accent pe interacţiunea lor în atingerea destinaţiilor.

După marcarea străzilor importante, radiale şi axiale, s-au determinat, conform propriei experienţe, atât zonele aglomerate, cât şi punctele de atracţie adiacente lor. Studiul s-a concentrat apoi pe centrul oraşului, urmărind spaţiile publice, pieţe şi parcuri, şi modul în care ele sunt conectate, la nivel vizual şi de accesibilitate. A rezultat că actuala ubicuitate a maşinilor face dificilă, dacă nu imposibilă, crearea unui traseu de legătură a spaţiilor atractive.

Observaţia principală este că traficul de tranzit al centrului este prevalent celui de destinaţie, ducând la congestie. Punctele considerate critice sunt pieţele Unirii, Eroilor, Victoriei, Kogălniceanu.Făcând o analiză funcţională a centrului, s-au remarcat atât o fragmentare pe zone de interes, ce intensifică traficul, cât şi o densificare abuzivă estetic şi funcţional a ţesutului urban.

Propunerea este un oraş inelar suspendat, cu puncte principale de acces în pieţele problematice; pe de o parte ar rezolva traficul de tranzit, preluându-l de la nivelul solului, dar şi problema zonificării şi dezvoltării constructive: funcţiunile complementare celor de la sol sunt găzduite la nivelurile superioare.

Inelul este în simbioză cu centrul existent, pe care îl eliberează de dizarmonic, redându-i atractivitatea şi confortul.

Tudor Pavelescu | Alexandra Popescu | Cătălin Iacob

THE RING – FLOATING CITY
The approach combined the views of both pedestrians and drivers on mobility – the emphasis was put on their interaction while trying to reach their destinations within the city.

The study debuted with identifying the main roads and their relative attraction poles, focusing afterwards on the city centre. Attractive public spaces such as plazas and parcs are hardly connectable in one continuous path, both visually and access-wise, mainly because of the ubiquitous presence of cars.

The main observation was that inside the centre, transit traffic prevailed on destination one, leading to congestion. Critical points are: Unirii, Eroilor, Victoriei and Kogălniceanu squares.The functional analysis showed accentuated zoning, which intensifies traffic, and also hectic densification of built fabric.

The proposal is a suspended ring-city, with acces points in the problematic squares; it solves both transit traffic, lifting it from ground level and also offers the alternative of developing the city vertically.

Top levels host functions missing on the ground, the ring being in full symbiosis with the existing centre.

Freed of surplus traffic and construction, the centre regains its attraction and comfort.

LIMITE | Zonificare | Fizicitate | Frontiere sociale

LIMITS | Zoning | Physicality | Social boundaries

BULEVARDUL CULTURAL
S-a pornit cu analiza şi cartografierea LIMITELOR în sens fizic, concret şi în sens figurativ. Limitele fizice, naturale şi antropice, precum lacurile din partea de nord, terenurile virane şi cele industriale, culoarele feroviare, sunt limite din punct de vedere al accesibilității şi al utilizării; limitele culturale, împărţite la rândul lor în economico-sociale (reflectă nivelul de trai) şi etnice (minorităţi precum rromi, chinezi) au avut în vedere criteriul accesibilității, al topografiei şi al istoriei.

Suprapunerea celor două categorii de limite a dus la concluzia că împărţirea actuală a Bucureştiului în clase sociale exprimă modul de dezvoltare al oraşului, în primă fază – de-a lungul Dambovitei, element natural, apoi în partea de nord – de-a lungul lacurilor: Bucureştiul se dezvoltă între două limite clare.

Ideea proiectului este de a crea o a treia limită care să genereze dezvoltarea oraşului şi în partea de sud-vest: un bulevard cultural cu estetică monumentală, iconografică, un traseu de spaţii publice, educative şi recreative destinate atât oamenilor din zonă, cât şi celorlalţi, care să regenereze zona şi să o aducă la un nou statut: element identitar al oraşului. Traseul trece prin inima ariei problematice pentru a permite o traversare şi o dezvoltare în ambele direcţii. Dialogarea de scară cu Casa Poporului permite integrarea acesteia în gabaritul oraşului.

Oana Ţenţu | Cristina Sternatis | Olimpiu Răileanu

THE CULTURAL BOULEVARD
The process started with analysing and mapping LIMITS, according to both concrete and figurative meaning. Physical limits, natural or anthropic, such as the northern lakes, the brown fields, the railway tracks, are accessibility and use boundaries; culturallimits, such as social-economical ones (standard of living), ethnical ones (gipsy and chinese minorities) are defined by accessibility, topography and history.

Overlapping the two categories led to the conclusion that Bucharest developed inside two limits: the river and the northern lakes.

The idea behind the project is to create a third limit in order to boost the development of the city on the west-south axis: a cultural boulevard with a monumental, iconic aesthetics; a trail of public, educational and recreational spaces, destined to both local users and visitors from all over the city. Thus, the area would be recovered and brought to a new, enhanced status: identitary element of the city. The boulevard passes through the heart of the problematic zone, enabling its being crossed through and developed in both directions. The scale dialogue with the House of the People allows the latter be integrated in the cityscape.

 

APA | Infrastructură | Integrare |Conectare

WATER | Infrastructure | Integration | Connection

RÂUL DÂMBOVIŢA
Alegerea cuvântului-cheie a fost motivată de cu­rioasa şi şocanta izolare, ecranare, negare a râului Dâmboviţa din imaginea şi viaţa oraşului.În urma analizei funcţionale a malurilor sale, cât şi a insuficientelor conexiuni dintre ele, s-a născut o idee, pe cât de radicală, pe atât de strategică din punct de vedere al sustenabilităţii urbane: divizarea malurilor râului în funcţie de trafic. Un mal ar deveni pietonal şi deschis către apă, permiţând utilizatorilor să profite de prezenţa ei, în timp ce celălalt mal ar prelua traficul auto privat.Alocarea traficului se face corespunzător funcţiunilor găzduite de-a lungul râului: zonele de interes public, cultural, cele rezidenţiale şi parcurile vor fi deservite doar de transport public, iar malurile corespunzătoare vor fi remodelate topografic în manieră liberă, organică, dând posibilitatea publicului să vină în contact direct cu râul.

Celelalte funcțiuni vor fi deservite de traficul personal, iar relaţia cu râul va fi una mai distantă, mai protejată.

Urmând funcţiunile existente, malul pietonal şi cel traficat vor alterna, zigzagând de-a lungul Dâmboviţei, dar amândouă vor permite integrarea râului în contextul urban şi în cotidianul utilizatorilor.

Manifestul este propus pentru Piaţa Operei.

Magda Băescu | Ionuţ Turcu

THE DÂMBOVIŢA RIVER
The choice of the keyword is motivated by the curious inconspicuousness of the river inside the city.

After carrying out an analysis of functions along its banks and their scarce connection to the water front, a quite radical and strategical idea sprung out: dividing the banks according to traffic use. One bank would become pedestrian and open towards the river, allowing users to benefit from its presence, while the other bank would take in all private car traffic.

The division follows the functions along the river: areas of public interest, cultural zones and residential neighbourhoods would be served only by public transportation and their banks would be topographically remodelled in an organic, free way, enabling the public to come into direct contact with the river.

The other functions would benefit private car traffic and a more remote approach to the river side.

The banks thus alternate in their use, but both integrate the river in the urban scape and users’ daily life.

The manifesto focuses on the Opera Plaza.

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog