RDW

FLEXIBILITATEA CA SUPORT AL MIXITĂȚII.

Dosar Tematic

FLEXIBILITATEA CA SUPORT AL MIXITĂȚII.
Imobil de apartamente, birouri și spații comerciale pe Calea Dudești

text: Mihai DUȚESCU
foto: Radu MALAȘINCU

Suprafață teren: 839 mp
Regim de înălțime: S+P+6E
Suprafață construită: 635 mp
Suprafață construită desfășurată: 3.885 mp
Arhitectură:Mihai Duțescu
Rezistență: Adrian Brânzoiu
Proiectare și execuție: 2012-2013

Acest proiect este rezultatul unui cumul de constrângeri și negocieri permanente între toți cei implicați: dezvoltator, constructori, autorități publice, proiectanți.

Înainte de toate, trebuie spus că nu a existat o temă de proiectare. Clientul (reprezentat de o companie nou-înființată, special pentru dezvoltarea acestui proiect), prin interfața sa (reprezentată de câteva persoane lipsite de orice fel de experiență în domeniul construcției și dezvoltărilor imobiliare), mi-a solicitat să propun o clădire care să poată fi eventual modificată pe parcursul execuției sau chiar și ulterior, în funcție de considerente strict comerciale. Mai exact, să conțină în mare parte apartamente – fără a specifica un standard de preț, ce suprafețe, ce pondere între 2, 3, 4 camere etc. – dar și spații flexibile, destinate închirierii, spații de birouri sau showroom, ori spații comerciale, ținând cont în mod justificat de poziționarea imobilului la intersecția dintre str. Vlad Județul și Calea Dudești, care a fost și încă este o arteră destul de circulată a Bucureștiului și cu o anumită vocație comercială.

În plus, exista un proiect mai vechi pentru acest amplasament și o Autorizație de Construire încă valabilă, ambele extrem de favorabile din punct de vedere al ocupării terenului și al densității propuse în acel loc. Astfel, noua propunere trebuia să se folosească de bunul (comercial) câștigat prin autorizarea proiectului inițial și să propună alte compartimentări interioare și alte fațade, păstrând o volumetrie virtuală existentă, definită de câteva limite și retrageri obligatorii – dar cam atât.

Un alt aspect amuzant al acestui proiect, dacă n-ar fi de-a dreptul revoltător, este că beneficiarul nu a găsit de cuviință să contracteze și faza de proiect tehnic/detalii de execuție pentru instalații, acestea fiind concepute și realizate la fața locului de către meșterii angajați pe șantier, împreună cu șeful de echipă și arhitectul.

Nu în ultimul rând, bugetul vehiculat inițial a fost redus de câteva ori pe parcurs din varii motive (foarte balcanice), ceea ce a făcut ca majoritatea detaliilor și finisajelor agreate să fie aproape complet abandonate. Spre final, noua clădire a rămas în cea mai mare parte un monolit alb, cu ferestre și câteva rezalituri, singurul element păstrat din ambițioasa propunere inițială (de fapt, nu tocmai inițială, pentru că era deja modificarea propunerii inițiale, ce aparținuse altui arhitect) – așadar, singurul element diferit de jocul ubicuu de zidărie termoizolantă și goluri de ferestre a rămas soclul parterului, placat cu ardezie neagră.

La interior, spațiile cu altă destinație decât cea rezidențială sunt dezvoltate pe parter și parțial pe etajul 1/mezanin, care are și un acces separat, diferit de accesul locatarilor.
Intervenția s-a dorit un mic reper local, într-o zonă semi-destructurată, aflată într-o permanentă transformare și amenințată de presiuni imobiliare și de lipsa unei viziuni urbanistice coerente și demne de încărcătura istorică și situarea sa în structura urbană a Bucureștiului.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.6/2018

„NOUA” PARADIGMĂ A LOCUIRII

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog