RDW

Locuire și muncă pentru nomazi urbani

Promisiuni

Proiect de diplomă

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Locuire și muncă pentru nomazi urbani

Proiect de diplomă sesiunea 2014-2015
Autor: Silviu Papuc
Îndrumător: Dan Dinoiu, Dorin Ștefan

Capacitatea noilor construcţii de locuințe de a răspunde nevoilor omului contemporan, într-un context specific, la nivel urban și social, reflectă o problemă îndelung dezbătută și nerezolvată. Aparținem unui cadru urban marcat de o suprapunere de trăsături din diferite perioade, cu valori specifice și însuşite în mod particular de către comunitate şi/sau individ.
În ceea ce privește centrele orașelor, dezvoltarea urbană are la bază co-prezenţa noilor inserţii alături de monumente importante de arhitectură sau de construcții semnificative pentru comunitatea respectivă. Deși noile intervenții sunt raportate la reglementările urbanistice ce țin de zonele aferente lor, ele ajung să nu corespundă standardelor de calitate dorite.
În consecință, arhitecții au început să intervină în favoarea recapitulării calității și demnității existenței în societatea de astăzi. Proiectele noi își propun să dezvolte o relație optimă cu realitatea socială și cu mediul, intenție care transpare din partiul unităților de locuit și din modul în care construcțiile se integrează în contextul de proximitate, dar și la scara largă a orașului.
Zonele centrale ale orașelor sunt caracterizate prin prezența unui mare număr de construcții vechi, cu sau fără valoare arhitecturală, abandonate sau pur și simplu nefolosite și lăsate să se deterioreze în timp. Cele care nu sunt într-o stare avansată de deteriorare ar putea fi refolosite, convertite funcțional în spații „actualizate”, capabile să reactiveze din punct de vedere social, economic etc. zona amplasamentului.
Proiectul de diplomă încearcă să formuleze o serie de principii ce pot sta la baza unei astfel de intervenţii având ca amplasament o zonă centrală a Bucureștiului, respectiv terenul din spatele Palatului Telefoanelor, situat la intersecția străzilor Matei Millo și Ion Oteteleșanu. Insula construită conține o mixitate de funcțiuni, fiind o zonă centrală definită de spații comerciale, business, culturale, educaționale și de locuit. De asemenea, situl se află în apropierea parcurilor Cișmigiu și Kretzulescu, singurele spații verzi adiacente acestuia. Ca pattern al locului pot fi evidențiate numeroasele curți interioare delimitate de blocuri. Sub pretextul reluării acestei idei autohtone a curții interioare, în perioada comunistă s-au construit masiv locuințe colective cu astfel de curți, ceea ce explică numeroasele incinte delimitate de tronsoane incerte din punct de vedere al compoziției sau formei, care generează spații monotone și deprimante, vagi, anoste, pe care locatarul nu le percepe ca definitorii pentru identitatea sa urbană.
Pe baza acestei bogate platforme de mixitate funcțională, pot fi create două tipuri de cadru locativ: un cadru adaptat, mulat pe infrastructura deja existentă; un cadru nou în care vechea infrastructură să se poată dezvolta și integra – la aceasta din urmă referindu-se proiectul de diplomă.
Conceptele cu care operează proiectul în sine – locuire, proprietate, vecinătate, comunitate, co-prezenţă, spațiu vag, transparență, flexibilitate, mobilitatea individului – sunt definitorii în toate fazele demersului proiectării acestui ansamblu.
Având în vedere poziția în permanentă transformare a omului actual în relația cu tehnologia și cu locul de muncă, cred că individul va deveni, în scurt timp, un „călător”, un nomad modern. Mai exact, cum tehnologia a evoluat și lucrul pe calculator stă la baza multor profesiuni de astăzi, este posibil să lucrăm de oriunde, nefiind necesară prezența la locul de muncă. Astfel, putem călători și în timpul săptămânii sau lucra din altă țară, în alt context, sau să facem un popas de câteva zile dintr-o deplasare, nefiind nevoie de costuri mari pentru a te caza într-un astfel de spațiu. Pentru această situație, locurile „de popas” ar trebui să fie foarte dinamice, flexibile, mobile, cu un design nou și, nu în ultimul rând, ieftine (locuire nomadă).
Pentru tinerii antreprenori nevoiți să plătească o chirie pentru apartamentul pe care-l ocupă și altă chirie pentru locul unde își desfășoară propria afacere, voi propune o locuință de producție. Practic, în unul din corpurile clădirii, ei vor putea beneficia de o mică gradină, o locuință demontabilă (duplex) și un spațiu de lucru aferent unei „străzi suspendate” (skywalk).

Un loc de muncă deschis către spațiul public, favorizând nu retragerea într-o enclavă creativă, ci interacțiunea socială ca motor al activității.
Pentru locuirea colectivă, proiectul prevede containere de maximum 3,2, respectiv 2,8 metri înălțime și 3,6 metri lățime, utilate, dar nemobilate, dotate cu o grădină cu flori sau o terasă amenajate pe containerele de la nivelurile inferioare.
Ultimul nivel al ansamblului este un spațiu public (grădina-terasă) cu un mic bar, spațiul putând fi accesat de locatari și de public deopotrivă.
Tipologiile de locuire enunțate sunt inserate în structura masivă a clădirii – grinzi și pile din beton armat. Materialele fațadelor laterale prezintă o ușoară uzură pe suprafețe mici, dar va fi reabilitată cu același material (plăci ceramice). Fațada longitudinală din curtea interioară va fi desființată și va fi înlocuită cu geometrii de forme diferite din ceramică și pânză de sac din iută, practic o grădină verticală și parasolar natural în care se pot cultiva legume. Fațada locuințelor din spatele celei principale va fi realizată din uși de garaj sau din prelată/ materiale ușoare/materiale din construcția aeronautică etc., ele putând fi modificate/schimbate în timp după placul locuitorului. Fațada aferentă străzii Ion Oteteleșanu va păstra aceleași proporții și finisaje ca și cea veche, însă structura va fi din duraluminiu, rabatabilă. O a doua fațadă din plasă metalică o îmbracă pe cea din interior, creând un spațiu acoperit când peretele-parapet este rabatat și transformat în balcon, dar și un fundal pentru Palatul Telefoanelor.
Parterul ansamblului va fi circulabil și materializat prin nisip, adăpostind diverse tipuri de piețe (de legume și fructe, de idei, de haine etc.) și două zone de loisir. Totodată, accesul pe plaja de nisip se poate face și din curtea barului Control, pe o pantă.

Acest ansamblu nu este un obiect finit. Datorită materialelor ușoare și reciclabile folosite, clădirea se va schimba ca înfățișare, subliniind, de fapt, nu un obiect de arhitectură, ci un proces arhitectural.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.6/2018

„NOUA” PARADIGMĂ A LOCUIRII

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog