RDW

Concursul internațional de soluții pentru revitalizarea Turnului Pompierilor

Concursul internațional de soluții pentru revitalizarea

Turnului Pompierilor

text: Vlad Sebastian RUSU

O nouă șansă
Experiența personală legată de concursul pentru revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj, lansat în iarna anului 2017 de către Primăria orașului în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, cuprinde toate etapele acestuia: de la faza de fundamentare și consultare publică la cea de implementare a soluției câștigătoare. Acest concurs reprezintă o reluare a acestei proceduri de achiziție publică din partea administrației locale pentru investițiile proprii, după o pauză de câțiva ani buni, în care s-a preferat atribuirea contractelor de proiectare pe criteriile cantitative ale licitațiilor publice.
Totodată, acest concurs reprezintă, din păcate, unul dintre puținele exemple de concursuri din țara noastră ale căror soluții câștigătoare ajung să fie comandate de către promotorul concursului pentru misiunile de proiectare și de avizare, ca ulterior să se ajungă în etapa de implementare și execuție. Din această cauză există și o miză importantă a acestui concurs: de a se finaliza cu o reușită arhitecturală la finalul întregului proces, în urma căreia să se consolideze încrederea tuturor – arhitecți și promotori publici – în instrumentul concursului de arhitectură, ca alternativă de atribuire transparentă și pe criterii valorice a contractelor de proiectare pentru investiții publice. La Cluj efectul acestui concurs a produs deja o normă pentru atribuirea serviciilor de proiectare pentru obiectivele importante ale comunității, prin organizarea în ultimii trei ani a șapte competiții naționale sau internaționale, atât de către Primăria orașului, cât și de către Consiliul Județean. Acestea s-au încheiat prin semnarea contractelor de proiectare cu echipele câștigătoare, aflându-se azi în diferite etape de elaborare. Dintre acestea proiectul pentru Turnul Pompierilor este cel mai avansat, fiind în al doilea an de șantier din cei doi ani preconizați pentru încheierea lucrărilor.
Concursul
Organizarea acestui concurs a reprezentat o provocare pentru breasla noastră, deoarece venea în urma unei perioade de neîncredere din partea promotorului public de la nivel local legată de această procedură. A contat mult experiența acumulată de către colectivul organizatoric al competițiilor de arhitectură, din cadrul Ordinului Arhitecților din România, consolidată pe parcursul experienței unor reușite sau eșecuri anterioare. Au contribuit și oportunitățile oferite de îmbunătățirea cadrului legislativ odată cu promulgarea Legii 98/2016 privind achizițiile publice, care permit autorității contractante să achiziționeze un proiect și serviciile de proiectare împreună, selectate de un juriu pe baze concurențiale. La toate acestea se adaugă bineînțeles și directivele legislației europene cu privire la achizițiile publice precum și recomandările Uniunii Internaționale a Arhitecților, care încurajează competițiile deschise tuturor societăților de arhitectură.

Prin acest concurs, denumit „Turnul celor trei vârste”, s-a dorit reactivarea și includerea într-un circuit turistic a Turnului Pompierilor, monument clasat ca fiind de importanță națională pe Lista Monumentelor Istorice din România. Istoria sa începe în secolul al XV-lea, odată cu edificarea celei de-a doua incinte fortificate a orașului Cluj, o istorie ce i-a adus o modificare a înălțimii, prin supraînălțarea segmentului medieval cu un nou segment adăugat în secolul al XIX-lea. Turnul a suferit două incendii ce i-au afectat puternic interiorul și au condus la consolidări cu planșee și rampe de scară din beton la mijlocul secolului al XX-lea. Rămas cu o accesibilitate greoaie dată de cele șapte niveluri de beton, turnul a fost supus abandonului în ultimii ani, fiind la momentul lansării concursului de soluții într-o stare avansată de degradare. La acest obiectiv de studiu s-a alăturat și amenajarea tronsonului Străzii Tipografiei, din dreptul turnului, pentru îmbunătățirea accesului pietonal către acesta.
Ordinul Arhitecților din România a contractat serviciile de organizare și promovare în spațiul public a competiției de arhitectură, urmărind principiile unor exerciții validate deja în acest domeniu, fundamentate în anul 2018 de către Departamentul de concursuri al Ordinului Arhitecților din România, într-un „Ghid de bune practici pentru organizarea concursurilor de soluții de arhitectură/urbanism”. Astfel, s-au elaborat tema și regulamentul competiției însoțite de următoarele documentații și studii de fundamentare minimale: releveul turnului, ridicarea topografică, expertiza tehnică, studiul geotehnic, studiul istoric și un documentar fotografic. Prin temă, turnul a fost privit ca un atractor pentru fostul Cartier al săpunarilor, situat la limita nord-estică a incintei fortificate medievale. În acest sens tema propunea un studiu nu doar a felului în care turnul poate fi reactivat, ci și o viziune pentru o etapă urbanistică viitoare, de amenajare a spațiului public determinat de străzile situate în vecinătate. Juriul a fost constituit din specialiști din țară și străinătate, care au avut la dispoziție trei zile pentru evaluarea celor 25 de proiecte înscrise la concurs. Încheierea acestui demers s-a realizat printr-o expoziție cu toate lucrările participante și premierea primelor patru proiecte clasate în ierarhie, în prezența unui public numeros, inclusiv a reprezentanților promotorului public.

Proiectul câștigător
Principalele căutări ale soluției declarate câștigătoare sunt următoarele:
Argumentul soluției – turnul, edificat în straturi succesive, utilizat pentru apărarea și mai apoi pentru privirea orașului, rămâne prin propunerea noastră un observator urban, un loc al contemplării și al lecturării devenirii urbane. Cea de-a treia vârstă este materializată printr-o intervenție discretă, integrată și unitară, care urmărește prin mijloace simple și reversibile obținerea unei activări consistente a turnului, oferind în același timp și o lectură asupra orașului trecut și viitor. Diorama devine o parte din expresia acestei lecturi, atât la scara unei realități emergente (nivelul nou propus) cât și a unor realități trecute, surprinse în etape diferite ale evoluției orașului. Cea de-a treia vârstă stă sub semnul absenței, transparenței și translucidității, rămânând totuși prezentă prin impulsurile pe care și le propune să le transmită vizitatorului și orașului.
Miezul translucid – acesta devine noua coloană vertebrală a turnului, ce ușurează accesibilitatea la nivelul superior, permite vizitarea spațiului interior și conferă rigiditate structurală. Propus ca un voal semitransparent, miezul devine astfel parte a celei de-a treia vârste a turnului, care lasă dezvăluite celelalte stadii și etape ale evoluției acestuia.
Ierarhizarea spațiului interior – imaginat ca un traseu descendent, parcurgerea turnului se inițiază de la nivelul panoramic cel mai înalt, în care vizitatorul joacă dublu rol: de actor și spectator al unei realități prezente. De aici traseul de vizitare coboară, parcurgând spații și straturi diferite, oferind o serie de experiențe senzoriale, alături de un fir expozițional narativ, ce devoalează realități anterioare. Vizitatorul experimentează și investighează momente din istoria orașului și al turnului prin intermediul scenelor spațiale ale dioramelor și ale realității augmentative, prezente de-a lungul traseului de vizitare.

Oglinda și macheta orașului – ierarhizarea experienței vizitării turnului pornește de la contemplarea orașului în ansamblul său, surprins într-o realitate a zilelor noastre, din punctul cel mai de sus, imaginat ca o dioramă vie, fără limite, doar cu un contur discret, din interiorul căruia orașul este privit și reflectat prin filtrul fiecărui privitor în parte. Macheta orașului medieval fortificat propusă la acest nivel devine, astfel, singurul element suspendat în timp, care se oglindește mereu, păstrând în mentalul colectiv momentul de început al istoriei turnului.
Straturi cu memorie – turnul a crescut odată cu orașul și asupra sa se citesc urmele acestei evoluții. Aceste urme devin straturi cu memorie, preluate în propunere ca momente de repaus și lectură în parcursul de vizitare. Spațiile imaginate se detașează discret de învelișul interior al turnului, marcând etapa celei de-a treia vârste. Conținutul senzorial al acestora este susținut de piese minimale de expunere, alături de dioramele existente în miezul central.
Materialitate – toate elementele noi sunt propuse a fi realizate din elemente metalice, vopsite cu alb, ce se detașează de învelișul interior și exterior al turnului, generând o anumită semitransparență pentru lecturarea primelor două vârste ale turnului.
Restaurarea patrimoniului – se propune îndepărtarea totală a tuturor elementelor din beton, construite în deceniile 7 și 8 ale secolului al XX-lea, compartimentări sau umpluturi ale golurilor și nișelor existente. La interior se va elimina tencuiala aplicată pe zidăria de piatră a segmentului medieval al turnului, păstrându-se zidăria aparentă. Se va activa drumul de strajă, prin asigurarea unui acces la nivelul acesteia și prin propunerea unei balustrade discrete și semitransparente, în acord cu expresia formală și materială a celei de-a treia vârste propuse. Toate elementele de tâmplărie exterioară, tencuieli și învelitoare din țiglă ceramică se vor recondiționa sau înlocui cu elemente identice, ce păstrează materialități, texturi și tehnici de realizare similare cu cele originale.

Lucrările de extindere presupun extinderea pe verticală, ce se va realiza printr-o structură metalică compusă din stâlpi fixaţi de rigidizarea în plan orizontal de la cota istorică a segmentului baroc. Acoperişul extinderii se va realiza dintr-o structură metalică contravântuită în plan orizontal cu efect de şaibă.
Finalitate de perspectivă – conceptul urbanistic – viziunea propusă urmărește aplicarea unor transformări etapizate, la nivelul unei zone urbane extinse, care conține și Piața Mihai Viteazul, aflată în directă legătură cu amplasamentul studiat. Aceste transformări vizează crearea unui concept unitar și de legătură între teritoriul din interiorul fostei incinte medievale, propus pentru dezvoltare, și cel al pieței, acestea urmând să funcționeze împreună printr-o amplă pietonalizare a tuturor străzilor și calmare a traficului auto. Acest aspect este posibil doar prin realizarea unei parcări subterane în Piața Mihai Viteazul (proiect mai vechi al municipalității clujene) care să asigure, alături de parcarea supraterană a Complexului Leul, degrevarea spațiului public de circulația și staționarea automobilelor. În aceste condiții, accesul acestora va putea fi restricționat doar pentru riverani și pentru aprovizionare.
Un alt aspect urmărit prin pietonalizarea zonei este activarea și deschiderea unor curți interioare accesului public. Acest fenomen există azi, la amplificarea sa contribuind facilitarea apariției unor funcțiuni de alimentație publică și servicii, care să completeze numărul celor deja existente. De asemenea, se mizează pe prezența clădirilor de patrimoniu (cum e cazul Turnului Pompierilor) și a celor care urmează să fie clasate, care pot deveni elemente reper în cadrul zonei.

Nu în ultimul rând, conceptul urbanistic își propune reevaluarea unor spații publice prezente, însă folosite necorespunzător. Din categoria acestora se numără piațeta cu fântână arteziană de la capătul străzii Cuza Vodă, parviul existent lângă Podul Traian și, bineînțeles, Piața Mihai Viteazul. Toate aceste spații publice pot deveni atât locuri de identificare și articulare urbană în cadrul zonei, cât și elemente de interes în parcursul pietonal dintre Piața Avram Iancu și Piața Mihai Viteazul. De asemenea, trebuie reevaluată strada Andrei Șaguna, de curând devenită pietonală, care nu a reușit să devină un atractor pentru diversele activități economice specifice unor astfel de spații. Una dintre soluțiile de revitalizare poate fi includerea sa într-un traseu cu puncte de interes pe axa est-vest, prin deschiderea Canalului Morii și asumarea acestuia ca element de structurare a unor trasee pietonale de-a lungul cursului său.
Pietonalizarea Străzii Tipografiei, alături de deschiderea curții interioare existente pe latura nordică a turnului, își propune accesibilizarea vizitării Turnului Pompierilor și crearea unei legături cu strada Andrei Șaguna. Soluțiile propuse sunt reținute, urmărind în primul rând alegerea unor materiale care să asigure o patinare frumoasă în timp, alături de câteva piese de mobilier urban și de vegetație care identifică și activează locuri cu caractere particulare: intrarea în turn, parviul existent la capătul estic al străzii și curtea interioară cu accesul nordic dinspre Canalul Morii.

Urmări și concluzii
În urma desfășurării concursului de soluții pentru revitalizarea Turnului Pompierilor la sfârșitul lunii februarie 2017 s-a semnat contractul între echipa declarată câștigătoare a concursului și Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Prin acest contract s-au avut în vedere cele două obiective, conform temei de proiectare a concursului de soluții: cel de revitalizare a turnului și cel de amenajare a tronsonului Străzii Tipografiei, situat în vecinătatea turnului. Durata de elaborare a proiectului a fost una foarte strânsă, negociată cu beneficiarul lucrării la șase luni, timp în care au trebuit realizate și predate următoarele faze de proiectare, ce au fost cuprinse în sarcina câștigătorilor concursului:

  • studii și diagnoze legate de situația existentă a turnului;
  • documentația de avizare a lucrărilor de intervenții;
  • documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire;
  • documentația pentru proiectul tehnic;
  • documentația pentru detaliile de execuție.
  • asistența pe șantier în execuția lucrării.

Bugetul de execuție pentru revitalizarea Turnului Pompierilor, conform proiectului, a fost estimat la 1.640.489 euro fără TVA, iar pentru amenajarea tronsonului Străzii Tipografiei la 255.142 euro fără TVA. În toamna anului 2018 s-a inițiat șantierul, lucrările fiind în prezent în curs de execuție, cu un termen de încheiere în toamna anului 2020.
În final, întreg acest demers sperăm să devină normă și în cazul altor obiective de interes pentru comunitate și să fie asumat tot mai susținut atât de factorul decizional, cât și de comunitatea profesională. Din fericire, la Cluj, administrația locală a înțeles beneficiile competiției de arhitectură care, dincolo de o selecție calitativă dintr-o gamă variată de soluții, oferă politicului un vector de imagine foarte important în rândul comunității locale, bazat pe transparența decizională și pe calitatea profesională a întregului demers. Credem că e un bun moment pentru creația de arhitectură și urbanism la nivel național, încurajată prin acest instrument competițional și care poate contribui decisiv la îmbunătățirea comenzii publice și a calității mediului construit.
Colectivul de proiectare și servicii conexe a fost format din următorii specialiști:
Proiectant general: Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură – șef proiect dr. arh. Vlad Sebastian Rusu.
Specialitatea arhitectură: Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură – dr. arh. Vlad Sebastian Rusu și arh. Anda Gheorghe.
Octav Silviu Olănescu Birou Individual de Arhitectură – dr. arh. Octav Olănescu și arh. Anamaria Olănescu. Specialitatea rezistență: Asiza Birou de Arhitectură SRL – ing. Ovidiu Rusu.
Specialitatea instalații electrice și sanitare: Gradinstal SRL – ing. Paul Biriș.
Specialitatea sistematizare pe verticală, drumuri și platforme: Remoss SRL – ing. Remus Mărginean.
Topografie și cadastru: PFA – ing. top. Ovidiu Moldovan.
Studii geologice: Cape Geotehnica SRL – ing. geol. Gabriel Baciu.
Expert Ministerul Culturii: prof. dr. arh. Adriana Matei.
Expertiză tehnică turn: expert MC și MLPAT – prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz.
Expertiză tehnică Strada Tipografiei: expert MDRAP – ing. Nicolae A. Popescu.
Expertiză biologică: Bioharcom SRL – expert MC – dr. biol. Livia Bucșa.
Expertiză fizica construcțiilor: Tanoprest SRL – expert MLPAT B1, E – ing. Peter. Alex. Adalbert.
Cercetări „in situ”: Urban INCD-INCERC – dr. ing. Claudiu Matei.
Diagnoză arheologică: Trans Arheolst SRL – istoric dr. Adrian Rusu.
Studiu de parament: PFA – istoric de artă dr. Zsolt Kovács.
Studiu istorico-urbanistic: istoric de artă dr. Bordás Beáta și istoric de artă dr. Weisz Attila.

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog