Actualitate civis

Zonele protejate, între greaua moștenire și viitorul european

Florina Presadă

În urmă cu doi ani, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) a început proiectul „În căutarea Bucureștiului pierdut” pentru a găsi soluții, împreună cu cetățeni și specialiști, pentru unele probleme cu care se confruntă zonele protejate din oraș.

Explorarea urbană și întâlnirile cu locuitorii în zonele protejate ne-au arătat că majoritatea celor care au în proprietate imobile cu valoare culturală în aceste zone nu au și mijloacele financiare pentru consolidarea și renovarea lor.

Susținerea financiară oferită de sistemul public pentru proprietarii care investesc într-o astfel de proprietate (scutirea parțială de taxe sau ajutor pentru reabilitare) este mult prea mică în comparație cu costurile suportate și posibilitățile financiare ale proprietarilor.

Zonele protejate sunt unele dintre cele mai impor-tante resurse ale orașului. Cum acest lucru pare să devină tot mai clar pentru toată lumea, autorități și cetățeni, merită să începem să ne punem problema în termeni de politici speciale de dezvoltare. Iar astfel de politici ar răspunde cerințelor formulate în strategia Europa 2020 pentru o creștere durabilă. În acest sens, în cadrul dezbaterilor organizate de CeRe în cadrul proiectului „În căutarea Bucureștiului pierdut” am căutat soluții pentru lipsa de resurse financiare a proprietarilor. Cum bugetele publice de la noi par a fi din ce în ce mai limitate, salvarea poate veni de la programele cu finanțare europeană.

Astfel, discuțiile s-au axat pe accesibilizarea dome-niului major de intervenție 5.1 din Programul Ope-rațional Regional (POR) sau Regio pentru cetățenii care au în proprietate personală imobile cu valoare de patrimoniu. În momentul de față, proprietarii persoane fizice ori imobilele care nu sunt pe lista monumentelor istorice nu sunt eligibile pentru finanțare din acest program. Domeniul Major de Intervenție (DMI) 5.1 este parte a Axei 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, iar scopul său este „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastruc-turilor conexe”.

Printre obiectivele acestui Domeniu Major de Inter-venție sunt „creșterea importanței turismului și cul-turii, ca factor care stimulează creșterea economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile și ale protecției mediului” și „creșterea numărului de turiști, prin valorificarea potențialului turistic cul-tural local și regional pe piața turistică națională și internațională”. În cadrul acestui domeniu major de intervenție se finanțează proiecte care au ca obiectiv conservarea, restaurarea, consolidarea, reabilitarea, protejarea monumentelor istorice.

Deși programul nu poate fi schimbat în actuala perioadă de programare (2007-2013), reprezentanții autorității de management a POR, dar și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului au arătat des-chidere pentru discutarea unor soluții în sensul acestei accesibilizări, atât în cadrul dezbaterilor publice, cât și în corespondența purtată pe această temă (corespondență inițiată de către Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale1). În acest moment, România se pregătește pentru următoarea perioadă de programare (2014-2020). La nivelul Guvernului, au loc discuții pentru elaborarea Cadrului Strategic de Dezvoltare a României și a Programului Național de Reformă.

Corelarea celor două documente strategice va sta la baza noilor programe operaționale. Calendarul indicativ comunicat de către Guvernul României prin Ministerul Afacerilor Europene ne arată că, în martie-aprilie 2012, au loc discuții cu ministerele de linie responsabile (în cazul de față, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului), în mai-iulie se vor efectua analize socio-economice la nivel național, iar între lunile august-septembrie 2012 se vor defini nevoile de dezvoltare și prioritățile strategice de dezvoltare.

În luna septembrie 2012 ar trebui să avem deja o primă listă a programelor operaționale și să fie desemnate autoritățile cu rol de management. Este deci momentul pentru a re-aduce în discuție importanța zonelor protejate pentru dezvoltarea României.

Intervențiile noastre de până acum par a nu fi fost fără ecou la nivelul autorităților responsabile, deoarece la nivelul calendarului anunțat mai sus, în ceea ce privește programul în discuție, este posibilă apariția mai multor programe regionale. Acest lucru ar permite stabilirea unor priorități și obiective în funcție de problemele și nivelul de dezvoltare ale fiecărei regiuni, iar una dintre nevoile recunoscute la nivelul regiunii București-Ilfov este cea a conservării și dezvoltării zonelor protejate.

Dacă un domeniu major de intervenție sau chiar axă ar fi dedicat finanțării și dezvoltării zonelor protejate, o serie de elemente ar trebui dezbătute și/sau clarificate:

Una dintre ele este cea a planurilor integrate de urbanism, o zonă protejată în întregimea ei putând beneficia de astfel de proiecte. O alta este un mecanism similar celui pentru reabilitarea termică, cu ajustările de rigoare pentru situația zonelor pro-tejate. Evident, e posibil să existe și alte soluții.

În acest context, Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale va promova deschiderea proceselor de programare pentru consultări și dezbateri reale cu toate părțile interesate. De la masa discuțiilor nu trebuie să lipsească reprezentanții autorităților publice locale, ONG-urilor preocupate de protecția și valorificarea patrimoniului, proprietarii din zonele protejate, locuitorii orașelor și asociațiile profesionale (arhitecți, urbaniști, istorici).

NOTĂ

1 Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale este formată din 23 de organizații neguvernamentale ce militează pentru un parteneriat real și orientat pe rezultate între instituțiile statului implicate în procesul de absorbție a fondurilor structurale și entitățile care accesează aceste fonduri, dar și pe fluidizarea proceselor de contractare și implementare a proiectelor aferente. Secretariatul tehnic este asigurat de către Centrul de Resurse pentru participare publică.