RDW

MUSÉE D’ORSAY… TOUT EST À REVOIR!

© Publicis Consultants

Săli noi, opere noi, un nou decor… După 25 de ani de la inaugurare, Muzeul Orsay începe o campanie de relooking fără precedent. Şantierul de 20,1 milioane de euro a fost finanţat în proporţie de 63% din fondurile proprii ale muzeului, alături de stat – cu 33%, şi de Societatea Elior – cu 4%. Jumătate din suprafaţa muzeală a fost renovată, mai mult de 1.000 de opere, dintre cele 1.850 expuse, au fost reamplasate. Este rezultatul unui proiect impresionant, ce a durat mai mult de doi ani, fără însă ca muzeul să îşi închidă porţile, bineînţeles, în afara celor şase zile de grevă, survenită recent. Le Nouvel Orsay – o analiză.

 

Publicis Consultants, Franţa, semnează campania publicitară a redeschiderii spaţiilor renovate aparţinând Muzeului Orsay, cu mesajul-promisiune: Nous avons revu Orsay, tout est à revoir. Un nouveau regard, pledând astfel pentru o revizuire, revedere, reexaminare, redescope-rire a unui spaţiu şi a unor colecţii ce păreau deja bine aşezate într-un refugiu temporal. Imaginile, ce permit declinarea campaniei sub diverse forme, întregesc conceptul de „muzeu (de) revizitat”, prin intermediul chipurilor – „împrumutate” din pluridisciplinarita-tea colecţiilor muzeului – şi fragmentate astfel încât să dezvăluie priviri ce hipnotizează, încremenesc, fascinează, conving şi care, în definitiv, aduc înapoi.

Galeria impresioniştilor. Băncile „Water Block", Tokujin Yoshioka © Musée d‘Orsay/Sophie Boegly

„În această pătrime de secol, Muzeul Orsay şi-a trasat perenitatea şi reuşita destinului său unic. În ajun de aniversare, trebuia să se transforme. Era şi timpul! Arhitectură, ecleraj, panotare, toate acestea sunt cele mai importante modificări pe care muzeul le-a efectuat din 1986. Devenite indispensabile datorită frecventării crescute a colecţiilor şi a necesităţii de a repartiza inteligent fluxul de vizitatori, lucrările de amenajare ne-au permis să reconsiderăm, în ansamblu, prezentarea operelor şi logica itinerariului de vizită. Parcursul, pentru a-şi regăsi fluiditatea şi coerenţa, este definit acum de separarea netă între impresionism şi postimpresionsim. Rezultatul: fiecare dintre aceste momente marcante ale artei moderne câştigă un plus de vizibilitate. Iată-ne, deci, invitaţi să luăm parte la o nouă «aventură a privirii», în inima secolului al XIX-lea, pe care istoria artei nu încetează să o «reinventeze», parafrazându-l pe Flaubert.

Muzeul Orsay îşi propune să readucă în atenţia publicului o mare parte din capodoperele sale. Deschiderea acestor noi spaţii, în data de 20 octombrie 2011, va dezvălui o nouă galerie im-presionistă în întregime renovată, o nouă sală destinată expoziţiilor temporare, crearea a cinci niveluri dedicate artelor decorative, precum şi o cafenea concepută de fraţii Campana.

Una dintre inovaţiile majore în prezentarea ope-relor este folosirea unui sistem de iluminat de ultimă generaţie, ce reproduce aproape perfect lumina naturală, însă într-o manieră direcţională. Rezultatul permite aprecierea bogăţiei cromatice a operelor, într-un mod cu totul inedit. Cea de-a doua inovaţie: abandonul albului. Arta secolului al XIX-lea, pictură şi sculptură, face apel la suprafeţe colorate şi o punere în valoare mai delicată a ele-mentelor cromatice. În mod progresiv, începând din 2008, muzeul şi-a însuşit principiul de perete colorat folosit în expunere. Un tablou de Courbet sau o pânză de Manet reclamă alte fonduri decât pictura impresionistă, mult mai luminoasă şi mai cursivă. De altfel, ramele aurii, mai ales cele valorificate de pictura de Salon, îşi regăsesc func-ţionalitatea vizuală pe un fond de culoare.

În definitiv, se doreşte regenerarea condiţiilor unei priviri, în acelaşi timp, instruite, libere şi imagina-tive. A reda un discurs coerent parcursului general, înseamnă a reconstitui firul istoric şi legătura con-vergenţelor uitate. Mai mult ca niciodată, pictura reîntâlneşte aici, în sensul absolut al cuvântului, sculptura, arhitectura şi fotografia. Sub şocul stilurilor, sau a disonanţei aparente a stilurilor, toate aceste opere împart amprenta epocii căreia îi aparţin şi ambiţia de a exprima un adevăr despre aceasta. Revine Muzeului Orsay sarcina de a le alătura armonios, redând sens şi substanţă tuturor corespondenţelor pe care colecţia le consimte.”

Guy Cogeval, director general, Musée d’Orsay şi Musée de l’Orangerie.

Pavilionul Amont Pavillon Amont

Arh. Dominique Brard

(Atelier de I‘Île)

2.000 mp

Plecând de la un spaţiu industrial vid, proiectul urmăreşte crearea de spaţii muzeografice indepen-dente, veritabile săli de muzeu. Miza a constat, în egală măsură, în a reintegra pavilionul în corpul muzeului şi, deci, de a realiza noi trasee pentru vizitatori. Proiectul a fost conceput incluzând mai multe elemente: extinderea suprafeţei pardoselii, noi modalităţi de a circula vertical, simple şi lizibile, iluminat natural sporit, volumetrii în favoarea operelor de artă decorativă.

Loc strategic al Muzeului Orsay, Pa-vilionul Amont face legătura, fluid, între navă şi etajul 5.

 

Galeria impresioniştilor

La Galerie des impressionnistes

Arh. Jean-Michel Wilmotte (Cabinet d’architectes Wilmotte & Associés)

1.238 mp

Galeria impresioniştilor a fost în întregime renovată şi prezintă o scenografie ce are ca scop punerea în valoare a capodoperelor muzeului. Băncile dispuse în galerie sunt semnate de designerul japonez Tokujin Yoshioka. Planul arhitectural vizează conserva-rea caracterului de volumetrie unic, stabilind un dia-log echilibrat între lumina naturală şi cea artificială.

 

Sălile etajului 5

Reamenajarea sălilor etajului 5, încredinţată Agenţiei Wilmotte & Associés, reprezintă o suprafaţă mai mare de 2.000 mp

Proiectul include reorganizarea fostei săli a coloanelor, reamenajarea galeriei impresioniste, a cabinetelor învecinate, dedicate artelor grafice, dar şi renovarea galeriei Françoise Cachin, ce cuprinde terasa nivelului median Lille şi galeria simbolistă. Alegerea de a lăsa vizibilă vechea structură, imaginată de arh. Laloux, face parte din dorinţa arh. Jean-Michel Wilmotte de a îmbina cu iscusinţă prezentul, trecutul şi viitorul.

Sistemul de ecleraj a fost revăzut, preferându-se unul artificial, modulabil în funcţie de lumina naturală, asociat unuia natural filtrat în majoritatea spaţiilor.

 

Cabinetele învecinate

Les Cabinets mitoyens

Arh. Jean-Michel Wilmotte

(Cabinet d’architectes Wilmotte & Associés)

458 mp

Cabinetele învecinate sunt destinate să găzduiască colecţiile de artă grafică şi propun descoperirea fondului de desene şi fotografii al muzeului.

 

Sala expoziţiilor temporare

La Salle d’exposition temporaire

Sala expoziţiilor temporare © Musée d’Orsay/ Sophie Boegly

Arh. Jean-Michel Wilmotte

(Cabinet d’architectes Wilmotte & Associés)

365 mp

Această sală a expoziţiilor temporare (fosta sală a coloanelor) va prezenta două sau trei expoziţii pe an. Publicul va putea aprecia o mai bună lectură a operelor datorită amenajării fluide, adaptate locului şi colecţiilor adecvate proiectului arhitectural.

 

Cafeneaua orologiului

Le Café de l’Horloge

 

Cafeneaua orologiului © Sophie Boegly

Humberto şi Fernando Campana

305 mp

Plasată sub semnul hibridului şi a formelor organice, cafeneaua a fost revizitată de designerii brazilieni Humberto şi Fernando Campana, ale căror opere şi-au facut deja intrarea la Muzeul de Artă Modernă din New York.

Cifrele-cheie
Suprafeţe

Totalul suprafeţelor renovate 7.200 mp
din care: Suprafeţe muzeografice renovate 6.126 mp
Suprafeţe de circulaţie renovate 1.074 mp
Detalierea suprafeţelor muzeografice renovate:
Pavilionul Amont 2.000 mp
spaţiu suplimentar: 860 mp
Etajul 5 2.061 mp
din care: Galeria impresioniştilor 1.238 mp
Sala expoziţiilor temporare 365 mp
spaţiu suplimentar: 120 mp
Cabinetele învecinate nord şi sud     458 mp
spaţiu suplimentar: 110 mp
Cafeneaua Campana     305 mp
spaţiu suplimentar: 100 mp
Nivelul median şi terasa Lille 1.760 mp
din care: 1.200 mp – terasă şi 560 mp – săli
Costurile (în €)
Totalul lucrărilor de renovare 20,1 milioane
din care: Pavilionul Amont 9,7 milioane
Etajul 5 (impresionsim, galerie, cabinet) 7,9 milioane
Cafeneaua Campana 1,6 milioane
Nivelul median şi terasa Lille 0,9 milioane

 

Finanţare (în €) 
Muzeul Orsay – fonduri proprii 12,7 milioane (63%)
din care: Expoziţii itinerante 10,9 milioane
Stat 6,6 milioane (33%)
Altele 2,6 milioane
Finanţare proiect general (în €)
Pavilionul Amont
Muzeu: 3,1 milioane (32%)
Stat: 6,6 milioane (68%)
Etajul 5
Muzeu: 7,9 milioane (100%)
Cafeneaua Campana
Muzeu: 0,8 milioane (50%)
Elior: 0,8 milioane (50%)
Nivelul median şi terasa Lille
Muzeu: 0,9 milioane (100%)
Numărul total de opere expuse 1.850 opere
Numărul total de opere reamplasate
în cadrul operaţiunilor de reamenajare
Nouvel Orsay
1.000 opere (54%)
(aproximativ 150 sculpturi,
300 obiecte de artă,
400 picturi
şi mai mult de 100 de fotografii
şi desene de arhitectură)

 

Calendarul expoziţiilor

Nouvelle salle d’expositions temporaires (etajul 5)

Akseli Gallen-Kallela – Une passion finlandaise (1865-1931)

7 februarie-6 mai 2012

Curatori: Philippe Thiébaut, conservator general, Musée d’Orsay

Janne Gallen-Kallela-Siren, director City Art Museum, Helsinki

Barbara Til, conservator-şef, Museum Kunstpalast, Düsseldorf

 

Misia, reine de Paris

12 iunie-9 septembrie 2012

Curatori: Guy Cogeval, director general, Musée d’Orsay şi Musée de l’Orangerie

Isabelle Cahn, conservator, Musée d’Orsay

 

Victor Baltard (1805-1874), Le fer et le pinceau

16 octombrie 2012-13 ianuarie 2013

Curator: Alice Thomine-Berrada, conservator, Musée d’Orsay

 

Félix Thiollet, un photographe témoin de son temps

16 octombrie 2012-13 ianuarie 2013

Curator: Thomas Galifot, conservator, Musée d’Orsay

 

L’art au creux de la main. La médaille au XIXe siècle

16 octombrie 2012- 13 ianuarie 2013

Curator: Catherine Chevillot, conservator-şef, Musée d’Orsay

 

Grand espace d’exposition (parter)

Degas et le nu

13 martie-01 iulie 2012

Curatori: Georges G. Shackelford, conservator, MFA, Boston

Xavier Rey, conservator, Musée d’Orsay

 

L’impressionnisme et la mode

25 septembrie 2012- 20 ianuarie 2013

Curatori: Philippe Thiébaut, conservator general, Musée d’Orsay

Gary Tinterow, conservator, Metropolitan Museum of Art, New York

Gloria Groom, conservator, The Art Institute, Chicago

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog