București. Materie și istorie. Monumentul public și distopiile lui

13 monumente de for public din București, unele dispărute, altele încă existând pe amplasamentul original sau mutate, sunt subiectul unei cărți și al unui remarcabil audio-ghid, demarate de studiul artistei Anca Benera polarizat de starea de excepție a monumentului public.

Volumul se bazează pe o sumă de fișe transformate în studii de caz. Acestea notează, la fiecare din cele 13 monumente de for public: autorul, amplasamentul, inaugurarea, tipologia monumentului, comanda și alegerea artistului, perso-najul și elementele constitutive ale monumentului, dimen-siuni, materiale, inscripții.

Ghidul audio oferă un tur virtual prin București la cele 13 monumente: Statuia Libertății/România Deliverată, Statuia lui Pake Protopopescu, Statuia lui Ion C. Brătianu, Statuia lui Lascăr Catargiu, Statuia lui Eugeniu Carada, Monumentul Eroilor Corpului Didactic, Statuia lui Take Ionescu, Monu­mentul Infanteriei, Statuia Regelui Ferdinand I, Statuia lui I. V. Stalin și Statuia lui Petru Groza.

Lucrarea este prefațată de un cuvânt introductiv și de două eseuri. Prefața, semnată de Alina Șerban*, se intitulează convingător „Monumente și Momente”. Eseurile se referă la inovația de format a audio-ghidului cu un tur virtual și la semantica sculpturii publice. Comentariul intitulat „Aproape utopie. Cum poate povestirea să creeze o memorie alter­nativă a spațiului public. Despre lucrarea audio a Ancăi Benera” este scris de Ellen Blumenstein*. Textul, cum afirma autoarea, este o incursiune în viața de apoi a monumentelor de for public din București. O revizitare a rolului povestirii.

Al doilea eseu este scris de Ioana Beldiman*. „Sculptură publică. Artă și destin” pornește de la consemnarea gravității unor gesturi anticulturale, care se produc aproape ciclic și care constau în distrugerea sculpturilor publice bucureștene. Ioana Beldiman face un comentariu subtil semnalând faptul că, împreună cu operele de artă, prin demolare se distruge și aura pe care acestea o transpun orașului.

* Anca Benera este artist vizual. A absolvit Universitatea Națională de Arte, București. A desfășurat în 2002 un stagiu de pregătire la Peggy Guggenheim Collection în Veneția. Cofondator al Centrului de Introspecție Vizuală, unde a inițiat proiectele Publicațiile independenței în vremea repre-siunii și a libertății de expresie (2011), Making of (2011). A fost coautor al proiectului de artă publică Ars Telefonica (2008)

* Alina Șerban. Istoric de artă și curator. A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei la Universitatea Națională de Arte București și Masterul în Arte Vizuale în cadrul aceleiași universități. Este membru cofondator al Centrului de Introspecție Vizuală din București.

* Ellen Blumenstein. Curator independent și membru cofondator al colectivului de curatori THE OFFICE. Arie de specializare în funcțiile sociale ale artei contemporane.

* Ioana Beldiman. Conferențiar universitar la Universitatea Națională de Arte, București, doctor în arte vizuale. Arie de specializare în istoria muzeologiei românești, arta românească de secol al XIX-lea și interferențele cu arta franceză.