Articole tematice

Picturile murale funerare din hipogeele romane de la Tomis-Constanța

Hipogeul „cu banchet” - Peretele de nord, scena centrală a banchetului ritual, cu cele șapte personaje

Cercetările arheologice realizate în zona Dobrogei (Tomis, Durostorum, Callatis, Halmyris, Ostrov etc.) au scos la lumină numeroase necropole care găzduiau, pe lângă alte tipuri de morminte de incinerare sau înhumare, și camere funerare de tip hipogeu. Aceste morminte și construcții subterane romane au păstrat inventare rituale, prin care se confirmă cultura provinciei vest pontice - Scythia Minor - în perioada târzie romano-bizantină.

Examinarea arheologică și istorică, inclusiv a decorațiilor mormintelor hipogeu de la Tomis - Constanța, a oferit o încadrare a acestora în ansamblul picturilor romane. În acest fel sunt puse în valoare aspecte tehnice și artistice specifice, precum și particularități ce diferențiază tipul de construcție și pictura funerară din Tomis de cele romane din aria mediteraneană, evidențiind variante tehnice și iconografice ale decorațiilor murale.

Astfel de spații funerare asemănătoare, ce păstrează com-ponente artistice valoroase, sunt cimitirele paleocreștine de la Roma, catacombele, din perioada timpurie a Imperiului Roman. Având exemple anterioare din perioada păgână ale camerelor funerare subterane sau de suprafață, creștinii au decorat spațiile funerare după modelul locuințelor. Artiștii au pictat și hipogeele de înhumare romane, completând repertoriul decorativ provenit din cele mai variate surse, dar păstrând numeroase simboluri din perioadele anterioare ale credințelor sincretice de salvare. Astfel, în primele edificii creștine a fost evitată reprezentarea divinităților mi-tologiei păgâne, care au fost însă adaptate în timp, datorită semnificației lor ce se înrudea cu concepțiile noii credințe¹.

Aceste construcții sepulcrale, realizate din mortare, piatră și cărămidă, își au originea tipologică în mormintele anterioare, care apar și în Dobrogea încă din perioada elenistică².

Construcții funerare romane

În aria cetății Tomis, în zonele anticelor necropole cunoscute, au fost descoperite trei astfel de hipogee, datate după inventarele găsite in situ ca fiind din secolul al IV-lea e.n.³ Deosebirile în arhitectura acestor camere funerare de tip hipogeu nu sunt majore, constând în dimensiunile planului și implicit ale volumului construcției. Toate au fost găsite sub nivelul actual de călcare și nu prezintă o fundație a zidurilor. Acestea sunt zidite din piatră și cărămidă, având variante de compoziție a mortarului diferite la nivelul zidăriei și la nivelul preparației stratului suport al picturii. Se păstrează urmele unor căi de acces de tip dromos, mai mult sau mai puțin transformate în timp. Denumirile date acestor hipogee încearcă să indice particularitățile tipologice sau stilistice cele mai pregnante, păstrate în decorațiile lor interioare: „cripta bazilicii”, „cu banchet”, „cu orant”.