Diplome UAUIM 2012 – Centru de design naval Lisabona
autor proiect: Adelina Ioana Popescu
îndrumător arh.: prof.dr.arh. Dorin Ștefan
îndrumător strct.: iprof.ing. Adrian Iordăchescu
Proiectul pe care îl propun își are situl în Lisabona, Portugalia. Având ocazia interacțiunii de lungă durată cu orașul (program pe un an Erasmus + practică în birou de arhitectură) m-am simțit apropiată de problematica acestuia legată de frontul la apă. Am ales un amplasament care să reflecte atașamentul meu față de zonă și pasiunea pentru activitatea maritimă. Această lucrare m-a ajutat să aprofundez și să înțeleg mai bine ce înseamnă o intervenție la malul apei.
Situat chiar la vărsarea râului Tejo în Oceanul Atlantic, la limita administrativă a orașului Lisabona cu municipiul Oeiras, subzona Alges, situl propus este unul cu o istorie relativ scurtă. Singurul său reper și funcțiune clară este turnul de control maritim A.P.L. Edificiul e realizat de arhitectul portughez Goncalo Byrne. În această zonă există o centralitate urbană dar cu caracter turistic (Lisabona are pe contur, la malul apei, trei astfel de centre de la est spre vest: Expo ’98 sau Oriente, centrul vechi sau Baixa și Belem - situl meu se află lângă ultimul). Eu doresc să realizez prin proiectul meu o continuare a acestuia printr-o mai bună conectivitate la nivelul pietonului.
Programul pe care îl propun este unul mixt - centru naval de design avansat. Proiectul de cercetare a frontului la apă al Lisabonei conduce către o funcțiune benefică activării zonei. Acesta va reuni atât funcțiunile unui club de iahting, cât și cele ale unui institut de design naval cu parte de proiectare și o școală de design. Aici se vor putea testa și asambla prototipuri și va reprezenta, la nivel național și chiar internațional, un punct important de întâlnire pentru industria designului naval, având loc expoziții și demonstrații de o deosebită importanță (acesta ar fi unicul de acest fel în Portugalia, țara marilor exploratori, deci cu tradiție în acest domeniu). Această funcțiune este bine-venită datorită portului de iahturi propus din apropiere și a predilecției sitului pentru competițiile internaționale de iahting, dar mai ales datorită amplasamentului inedit.
Centrul naval va fi un punct de întâlnire atât pentru iubitorii sportului, cât și al celor împătimiți de designul iahturilor, devenind chiar și un punct de atracție turistică.
Odată cu demolarea vechilor docuri de la Docapesca, voi lua în considerare folosirea unei propuneri de P.U.Z. din 2007, elaborat cu ocazia competiției navale America’s Cup (cu amendamentul adaptării la noile condiții: construcția centrului Champalimaud, de exemplu), iar pe zona mai sus discutată se va propune o funcțiune de activare urbană.
Masterplanul din 2007 presupune un ansamblu de locuințe de lux, centru bussines, realizarea unui port de agrement pentru iahturi, spații publice de promenadă și alte funcțiuni anexe.
Prin studii ale municipalității terenul poate fi inundabil și suferă presiuni datorită unor izvoare subterane, vechi cursuri de apă ce nu sunt momentan controlate adecvat.
Terenul nu este deocamdată îndiguit pe toată suprafața necesară. Astfel, propun rezolvarea acestor probleme ale terenului în directă legătură cu proiectul clădirii propuse.
Conceptul central este flexibilitatea. Acesta m-a făcut să privesc necesitățile amplasamentului dintr-o perspectivă liberă, în care scopul final conturează soluția rezolvării unei probleme. Astfel, având ca model cazul San Francisco - în care terenul, cheiurile și pontoanele sunt remodelate pentru a deservi unor echipamente noi și unei configurații mai avantajoase - și eu am tratat țărmul ca pe un element ușor de modelat.
Ținând cont de situația geologică și hidrologică ce amenința terenul cu inundarea, am creat noi docuri expoziționale, decupând uscatul, lăsând liberă circulația apei și formând din aceasta un element central, un atractor.
Totodată, conceptul de traiectorii dinamice discutat în această lucrare va sta și la baza concepției arhitecturale a proiectului, fiind strâns legat de programul propus.
Forma clădirii derivă din apă, „crește” din apă și „prinde”, leagă, cele două maluri, rezultând un spațiu interior al docurilor, spațiu de adăpost al iahturilor, camuflaj al valurilor.
Din analiza spațiilor verzi a rezultat faptul că acestea converg spre sit. De aici se conturează și amenajarea peisagistică a promenadei verzi din fața clădirii care este formată din benzi verzi, ce converg spre spațiile interstițiale ale clădirii.
Proiectul meu va asigura continuitatea masterplanului America’s Cup, formând un parcurs pietonal ce asigură legătura cu orașul și de-a lungul căruia se află puncte importante, dintre care centrul de design este unul. Insula formată de la inundarea și formarea noilor docuri expoziționale devine în sine un eveniment, un atractor urban cu funcțiuni publice culturale (muzeu, expo, workshop - părți ale centrului de design aflate aici). Trecerea de pe un mal pe altul se va face „prin” clădire, pe sub structură datorită unui parcurs obligat între două lumi: una exterioară și una interioară între două ape.
Per ansamblu, proiectul creează o ambiguitate între apă și uscat, obiect - non-obiect, organic - non-organic, material - ima-terial, interior - exterior, ambiguitate despre care vorbeam la începutul acestei lucrări și care caracterizează țărmul în sine.