RDW

Green reCreation

Analiza situației existente și propunerii de amenajare a traseului Cavaleria. Echipa: Diana Stanca, Ingrid Dragomir, Victor Corbean, Darko Bogdanov, Bogdan Pascalu

Analiza situației existente și propunerii de amenajare a traseului Cavaleria.
Echipa: Diana Stanca, Ingrid Dragomir, Victor Corbean, Darko Bogdanov, Bogdan Pascalu

Cine suntem?

Formarea echipei de la Baia Sprie reprezintă un proces care s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, începând cu 2009, când Edmund Futo împreună cu un grup de studenți au organizat prima ediție a workshopului Green reCreation, cu scopul de a studia atât fluxurile tehnlogice și ruinele rămase în urma exploatării miniere, cât și fondul construit aferent zonei istorice a orașului. Atât coordonatorii, cât și participanții – îndrumători de echipe și studenți – au contribuit, an de an, la dezvoltarea școlii de vară de la Baia Sprie, prin studii și proiecte în cadrul workshopului, dar și prin lucrări de diplomă și dizertații.

 

CONTEXT 

Orașul Baia Sprie este localizat în partea de nord-vest a județului Maramureș, fiind una dintre comunitățile care definesc centura minieră a zonei.

În mod tradițional, până în 2007, peste 50%  din veniturile popu­lației proveneau din minerit. Încetarea activităților de exploatare a atras după sine fenomenul de migrație externă, numărul angajaților din oraș scăzând drastic. Această zonă se află într-un proces de reconversie a identității locale, generându-se astfel câteva puncte turistice importante pentru circuitul regiunii: Nistru, Chiuzbaia, Șuior, Cavnic, Băiuț etc.

Numele orașului conturează o imagine a acestei mici comunități de la poalele Munților Gutin. Identificandu-se ca așezare în primele documente cu numele Mons Medius sau Muntele Mijlociu, astăzi, orașul este cunoscut ca Baia Sprie. Numele s-a reliefat după o lungă perioadă de transformari în cadrul condițiilor și activităților așezării, cuvântul Baia însemnând mină, iar Sprie, din latinescul asper, înseamnând aspru.

Sarcinile ocnașilor și nenumăratele situații periculoase în care se regăseau aceștia au determinat consolidarea unei puternice legături cu divinitatea, care s-a materializat la Baia Sprie prin Capela Calvaria.

Vestigiile descoperite atestă că practicarea mineritului  în zonă există încă de pe vremea romanilor, iar urmele de frânghie găsite pe pereții din subteran, de pe Dealul Crucii din Baia Mare, confirmă acest lucru, cele două orașe fiind într-o strânsă relație, consolidată prin minerit și cultură.

Baia Sprie este un oraș de tranzit, aflându-se pe traseul ce leagă restul țării de Maramureșul istoric și de zonele de agrement adiacente. Reperele urbane și istorice pot fi remarcate ușor.

Biserica romano-catolică „Sfânta Maria”, aflată în centrul istoric, a fost ridicată în anul 1858, în urma demolarii unei vechi biserici în 1855.

Reperele urbane amintite împreună cu întregul context construit de case muncitorești și construcții miniere au fost cuprinse în aria de studiu a workshopului. Un accent special l-a avut Capela Calvaria unde, anii trecuți, s-au creat amenajări peisagere, iar anul acesta va face din nou subiectul unui act cultural.

În anul 2013, biserica romano-catolică va fi axul central al unui scenariu de reinterpretare a spațiilor publice din centrul istoric.

La periferia urbei sunt cele mai importante puncte ce au dat substanță și au făcut posibilă construirea acestei comunități – centrele tehnologice ale industriei miniere – care sunt reprezentate de incinta minei aflată pe  Dealul Minei și de complexul flotației, aflat la baza dealului, în extremitatea estică a orașului.

Cele două ansambluri încă fascinează și aduc aminte de furnicarul care a pus comunitatea în mișcare din „epoca de aur” până la mijlocul anilor 2000.

Pe lângă centrul istoric și nucleul industrial al orașului, atelierul vizează fostele trasee tehnologice și fluxurile de legătură ale activităților minierești care brăzdează regiunea aflată între Baia Sprie și Chiuzbaia. Cel mai vechi traseu tehnologic al zonei este un vechi apeduct care lega localitatea Chiuzbaia de flotația  orașului Baia Sprie, acum fiind cunoscut ca Drumul Apei – transformat în traseu turistic pentru drumeții.

Dealul Minei este cea mai vastă zona studiată. Cu un arc temporal de nouă secole, aceast loc descrie istoria mineritului din regiune și afișează evoluția tehnologică a industriei extractive. La fel de importantă este rețeaua de străzi din zona rezidențială a orașului, care se ramifică la baza Dealului Minei.

Elementul catalizator al taberei de la Baia Sprie este Dealul Minei. Este locul care a ridicat primele semne de întrebare și care a rămas fascinant și surprinzător în fiecare an, lăsându-se totuși greu de descoperit. A jucat un rol principal în perioada dominației austro-ungare, fiind cea mai bogată sursă de minereu auro-argintifer din imperiu, iar într-o radiografie a mai multor secole de exploatare a dealului, foarte ușor de recunoscut va fi filonul principal – Regina Maria Tereza -, care are o lungime de 2.200 metri.

Lacul Albastru aflat pe deal este declarat rezervație naturală, formarea lui având loc în urma unei surpări de mine și fiind alimentat de apele din rețea. Compușii de sulfați de fier fac apa să își schimbe culoarea în verde și albăstrui.

PRINCIPII

fundamentare teoretică

În contextul contemporan de tranziție dinspre perioada industrială înspre cea informațională, vechiul sistem de formare a urbanismului se dovedește insuficient și rigid. Descentralizarea producției și a consumului, dezvoltarea orașelor pe orizontală, problemele legate de mediu, resurse și economie dau naștere unor noi metode de a rezolva problemele orașului postindustrial și a zonelor afectate de exploatare. Aceste noi practici preiau elemente din arhitectură, peisagistică, urbanism, inginerie, ecologie, sociologie etc. În ultimii ani ai secolului al XX-lea, datorită problemelor economice și de creștere a turismului în cadrul regiunilor pos-tindustriale, se naște nevoia de păstrare a identității, transformând fondul arhitectural local într-un produs cultural.

Fondul construit industrial s-a aflat, până de curând, în pericol de dispariție. Necesitatea ca acesta să fie păstrat și integrat în contextul contemporan se impune la fel ca în cazul păstrării catedralelor, palatelor și caselor, deoarece ilustrează un moment din istoria noastră de care trebuie să fim conștienți și pe care trebuie să ni-l asumăm. Reabilitările industriale nu trebuie să vizeze doar aria pe care are loc procesul industrial, ci întreaga comunitate dimprejurul acestuia, cu activități strâns legate de el. Această dezvoltare s-a derulat în funcție și împreună cu procesul industrial.

Ce se întâmplă la nivel social și psihologic în cadrul comunității atunci când principala sursă de venit este brusc oprită? Luând în considerare aceste argumente, trebuie să fim conștienți că revitalizarea nu va avea loc fără a respecta o întreagă serie de aspecte socio-economice.

DESFĂȘURARE 

Workshopul de la Baia Sprie are loc în fiecare vară, în prima parte a lunii august. În cadrul primelor ediții, s-a realizat un studiu al zonei și al comunitații, care s-a materializat în radiografii urbanistice și sociologice. Ele au constituit baza de la care au pornit propuneri de intervenție și amenajare a obiectivelor aflate atât pe Dealul Minei, cât și în cadrul orașului.

În ultimii ani, s-a impus creșterea nivelului de implicare și căutarea unor noi direcții de abordare a comunității. Prin proiectul-pilot NOD ne-am propus să implicăm comunitatea prin intermediul informării corecte, invitației de participare și imaginării unui parcurs interactiv. În cadrul taberei încercăm să regrupăm meșteri locali și specialiști, care să intre în contact direct cu echipele de studenți. Feedbackul este bidirecțional și reușim să ne ajutăm reciproc într-un mod sustenabil, bagajul cultural transmis participanților devine mai ușor de asimilat, totul petrecându-se într-o manieră familiară.

Pe lângă activitățile specifice de explorare a zonei, în cadrul taberei de la Baia Sprie se organizează conferințe pe teme legate de urbanism, peisagistică, arheologie industrială, geologie, strategii de dezvoltare etc. Alte activități presupun excursii în Maramureșul istoric, în încercarea de a familiariza studenții cu dimensiunea culturală a acestei regiuni. De fiecare dată când avem ocazia introducem în cadrul programului activități conexe: landart, proiecții în spații neconvenționale, jonglerii cu foc, petreceri etc. Întreaga inițiativă a fost posibilă mulțumită nivelului de implicare al administrației locale, iar dl primar Dorin Pașca înpreună cu echipa de lucru a primăriei a făcut diferența, dovadă fiind caracterul permeabil și disponibil al echipei administrației locale. Am reușit pe parcurs să ne consolidăm  credibilitatea și să aducem alături de noi și alte grupuri de inițiativă, printre care amintim Clubul Civic Lacul Albastru, care este responsabil cu monitorizarea zonei de rezervație.

OBIECTIVE

Temele din cadrul atelierul vizează zona Dealul Minei din Baia Sprie. Se doreşte realizarea unei strategii de stabilire a ariei protejate Dealul Minei, prin conturarea unui parc tematic geologic şi amenajarea spaţiilor publice care fac legătura dintre munte şi centrul vechi, declarat monument istoric.

La fiecare ediţie a atelierului Green reCreation organizatorii invită atât publicul, cât şi participanţii la o serie de dezabateri cu privire la specificitatea și unicitatea zonei din punct de vedere geologic și al peisajului cultural, stabilind astfel principiile unei dezvoltări locale urbane.

Intrând în contact cu comunitatea într-un mod interactiv apare oportunitatea colaborării cu meșteri locali în cadrul proiectelor care își propun resuscitarea interesului pentru unele bresle din regiune. Spiritul inventiv și creativ va stabili nivelul de implicare al acestora, în diferite intervenții punctuale.

Cele două situri industriale, incinta minei și flotația sunt în continuare platforme pentru exerciții de reciclare și scenarii de reconversie.

În 2013, ne-am propus definirea unor echipe care vor aborda teme de strategie mai ample, care vizează spațiile publice, străduțe sau mici noduri de comunicare ce converg în centrul istoric. Pe lângă inițiativele noi, ne vom continua proiectele începute anul trecut, finalizând pavilionul cu terasa înierbată și amenajarea zonei din preajma puțului Francisc, precum și acțiuni de landart.

Activitățile miniere din trecut au lăsat în urmă situri și platforme abandonate care prezintă un potențial real pentru extrapolarea vieții sociale din zonele centrale. Acestea, în momentul de față, sunt neglijate și nu există pentru ele o viziune de integrare într-un circuit al activităților locale.

Toate proiectele din  prezent sunt rezultatul unui proces de analize și studii începute la prima ediție Green reCreation, iar scopul nostru este de a sintetiza întreaga activitate într-o strategie clară pe termen lung, stabilind soluții fezabile ce pot servi agendei administrației locale în cadrul unui plan integrat.

Atelierul și intervențiile ce vor fi organizate în cadrul workshopului au ca scop principal susținerea unor puncte importante și a traseelor ce le leagă, totodată expunând întregul pachet cultural și istoric dobândit prin mineritul de odinioară.

PLATFORMA NOD

Conceptul NOD s-a reliefat în cadrul taberei din 2012. Întreaga experință acumulată și rezultatele obținute pe parcursul taberelor s-au canalizat înspre această inițiativă de regenerare, astfel încât, cu o dinamică naturală, s-au putut trasa direcții clare pe termen mediu și lung.

Această platformă își propune să concentreze forța creativă a participanților pentru a oferi soluții viabile care să răspundă problemelor unei comunități. Este concepută pe ideea de open platform, în cadrul căreia cei implicați își exercită experiența în domeniu, având astfel șansa de a experimenta într-un mod creativ în afara spațiului academic. Întregul concept se construiește pe principii sustenabile în care încercăm să obținem rezultate mari printr-un input mic.

 

www.tabaradecreatie.blogspot.ro

FOTO:

Katerina Georgescu

Dan Marcu

Diana Șandor

 

 

 

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog