RDW

Cum a devenit Petrila o Planetă. De la activism la program de regenerare a patrimoniului prin inițiative culturale

Cum a devenit Petrila o Planetă. De la activism la program de regenerare a patrimoniului prin inițiative culturale

text: Mihai DANCIU, Loredana GAIŢĂ

Context

La fel ca întreaga Vale a Jiului și, de fapt, toate orașele postindustriale, Petrila trece printr-un proces de regăsire a unei rațiuni de a fi. Dincolo de resemnare sau fatalism, atitudini întâlnite cu precădere în discursul colectiv, orașul continuă să se contracte lent, rezultat al diminuării activităților economice care i-au determinat inițial apariția. În acest peisaj postindustrial specific din perspectivă socio-economică şi culturală, intervenţiile asupra patrimoniului industrial sunt strâns legate de asumarea unui program general de regenerare prin cultură.

T1: fundamentarea

Reconversia Exploatării Miniere Petrila a fost scopul principal al unui demers inițiat încă din 2012, semnificativ în peisajul românesc contemporan. La inițiativa ADERF – Asociaţia Studenţilor şi Doctoranzilor Români din Franţa și Asociației Culturale Condiția Română, în toamna acelui an a fost organizat workshopul „Petrila – Regenerarea unui peisaj industrial. Atelier internațional de arhitectură”. Rezultatul așteptat al atelierului consta în găsirea de direcții strategice de dezvoltare a oraşului Petrila în relaţie cu un scenariu de reutilizare a patrimoniului său industrial – Exploatarea Minieră Petrila. La finalul acestei prime inițiative a fost realizată o radiografie a orașului şi a relaţiei dintre acesta şi mină. Atelierul a fost repetat pe parcursul lui 2013, prin ediţiile 2 şi 3, produsul final fiind studiul de pre-fezabilitate „Păstrarea, punerea în securitate şi conversia funcţională a structurilor cu valoare patrimonială din cadrul exploatării miniere Petrila”, care a stat la baza clasării ansamblului în Lista Monumentelor Istorice. În acelaşi an, studiul de prefezabilitate rezultat în cadrul atelierului de regenerare urbană postindustrială a fost votat în unanimitate de Consiliul Local Petrila. Astfel, prin această hotărâre de Consiliu Local se pune presiune asupra proiectantului de a modifica soluția demolării.
2014 este anul celei dintâi intervenţii participative din incinta Minei Petrila: StartUp Petrila este o primă acțiune fizică, o reprezentare redusă ca scară a potențialului existent: fosta stație de pompe din incinta minei este pusă în valoare printr-o intervenție temporară (care între timp s-a permanentizat), deschisă publicului. Acest spaţiu a rămas, până în prezent, în gestiunea asociaţiei locale Condiția Română, al cărui reprezentant este deja bine-cunoscutul artist Ion Barbu. De asemenea, un set de intervenții urbane au activat temporar malul râului Jiul de Est, limita dintre mină și oraș. Organizat de Asociaţia PlusMinus, proiectul își asuma un rezultat concret, real, de conversie a uneia dintre clădiri, fără valoare patrimonială, care a fost pusă la dispoziție de Primăria Orașului Petrila. Inițiatorii au decis să o deschidă publicului prin intermediul unui proiect conceput și realizat împreună cu locuitorii, un experiment participativ implementat sub îndrumarea unor arhitecți și artiști, români și germani. Rezultatul a fost inaugurarea Centrului Pompadou, un centru cultural al petrilenilor, deschis pentru evenimente culturale ale comunităţii.
În ianuarie 2015 este anunţată oficial iniţierea procedurii oficiale de clasare, printr-o adresă a Direcției Județene pentru Cultură Hunedoara către Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului (SNIM VJ) şi Primăria Oraşului Petrila. Ca urmare a acestui act, demolarea clădirilor a fost oprită. În acelaşi an, în luna august, la Petrila au avut loc „Zilele Patrimoniului Industrial”, organizate de către Societatea Culturală Condiția Română, ADERF şi PlusMinus. În cadrul evenimentului a fost amplasată plăcuța de identificare ca monument istoric a ansamblului minei Petrila, a fost organizat un tur pe biciclete, un atelier pentru amenajarea unei porțiuni a malului râului Jiu şi o cină colectivă pe podul de acces către mină, acțiune care făcea legătura la nivel simbolic dintre ansamblul industrial și oraș.

„Mottoul Mina Petrila nu e aici, ci atunci”, scris de Ion Barbu pe taluzul râului Jiul de Est. Foto: Gabriel Amza

T2: clasarea și promovarea

Anul 2016 consemnează clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică A, a Exploatării Miniere Petrila, cu următoarele subcomponente: clădirea compresoarelor vechi și termocentrala cu coșul de fum și mina Deak (în grupa valorică A), atelierele mecanice, puțul nou cu schip, puțul centru (turnul și hala) și preparația veche (în grupa valorică B). În același an, în luna noiembrie, este lansat documentarul „Planeta Petrila” la Festivalul Internațional de Film Documentar din Amsterdam – IDFA 2016. După avanpremiera națională din Petrila, în 4 iunie, anul 2017 a fost dedicat proiectării itinerante a documentarului în țară și străinătate. Proiecțiile publice ale filmului „Planeta Petrila”, difuzarea sa periodică pe micile şi marile ecrane, dar și aprecierea sa pe scară largă au determinat o schimbare de percepție și, în final, o reacție pozitivă din partea comunității locale cu privire la procesul de reconversie a ansamblului patrimonial. Ceea ce inițial era considerat un demers al unor profesioniști din medii puțin familiare Petrilei, apariții episodice în localitate, a devenit treptat un discurs general apreciat în întreaga Vale a Jiului. A fost pusă în lumină o categorie de valori prea puţin specifice comunităţii locale sau, mai bine zis, prea puțin specifice decidenților locali și liderilor informali vizibili în viața publică. Aceste valori se referă la o atitudine pozitivă în relaţie cu mediul construit proxim şi valoarea sa patrimonială, documentată în toate etapele sale şi ilustrată prin film.

Actorii principali care au fondat Asociația Planeta Petrila: reprezentanți ai ONG-urilor locale, ai profesioniștilor implicați în procedura de clasare și administrația publică locală. Timp de patru zile, Strada Minei a devenit pietonală. Foto: Rolland Szedlacsek

T3: reconversia

La sfârșitul anului 2017, a fost inițiat „Programul de regenerare prin inițiative culturale” (PRIC), un proces coordonat de acțiune, al cărui scop final este dezvoltarea noului centru administrativ, economic şi cultural al Petrilei împreună cu o comunitate locală activă și deschisă. La baza realizării acestui demers au stat: cercetarea nevoilor și oportunităților existente și posibile, maparea resurselor locale, regionale și naționale și facilitarea participării publice a locuitorilor. Prima etapă a PRIC constă în generarea și implementarea de evenimente culturale, sub forma unor acțiuni tactice care să faciliteze obţinerea unor rezultate vizibile pe termen scurt şi mediu, care să câștige încrederea administrației și localnicilor, să testeze și să valideze direcțiile oferite de PRIC şi care să contribuie la creșterea consumului cultural la nivel local, la dezvoltarea treptată de public nou și, în final, la reintroducerea minei în mentalul colectiv și la creșterea presiunii pentru reconversie. Obiectivele pe termen scurt au vizat formarea structurii administrative de coordonare a procesului de reconversie a ansamblului patrimonial, organizarea unor evenimente culturale care să mențină interesul general asupra subiectului Petrila (implicând totodată un număr din ce în ce mai ridicat de localnici), transferul ansamblului din proprietatea SNIM VJ în proprietatea orașului Petrila și înscrierea obiectivului în lista membrilor asociaţiei ERIH-European Route of Industrial Heritage.

Startul evenimentului Ziua Minelor Deschise, cu concert de fanfară, intonarea imnului minerilor și discursuri festive. Foto: Gabriel Amza

Urmând procesul firesc, conform planului de acțiuni agreat, în ianuarie 2018 a avut loc o întâlnire cu privire la viitorul minei Petrila, organizată de grupul de iniţiativă al profesioniştilor în domeniul patrimoniului şi intervențiilor culturale. Au participat reprezentanții Primăriei Orașului Petrila, ai SNIM VJ, coordonatorul RUR pentru P.U.G.-ul orașului, reprezentanții societății civile locale și din alte orașe ale țării și experți în fonduri europene. După câteva ore de dialog constructiv a fost semnată o declaraţie de angajament privind patru puncte esențiale în evoluția demersului, printre care înființarea asociației Planeta Petrila de către toți actorii mai sus menționați și contribuția inclusiv financiară a Primăriei orașului Petrila la planul de acțiune pe termen scurt.
În plan administrativ, înființarea „Asociației Planeta Petrila” s-a finalizat în august, având următorii membri fondatori: Primăria Orașului Petrila – autoritățile publice locale, Asociația Plusminus – reprezentanta profesioniștilor care au conlucrat pentru clasarea ansamblului, Asociaţia Ideilagram prin artistul Ion Barbu – iniţiatorul apelului pentru salvarea minei, ACV Petroşani – reprezentanta mediului ONG local. Paşii următori constau în aplicaţia pentru înscrierea în ERIH şi iniţierea parteneriatelor formale cu organisme similare din Europa. Odată cu decizia de a înfiinţa această organizaţie au fost realizate şi contacte în cadrul Întâlnirii Patrimoniului Minier de la Beringen (Belgia) din luna aprilie, participarea la Workshopul Internaţional de Regenerare Urbană din Cluj-Napoca din luna iunie, participarea la Congresul TICCIH din Chile, în luna septembrie.
Trecerea ansamblului în proprietatea oraşului Petrila este o condiţie fundamentală pentru a putea demara intervenţiile fizice de reconversie a acestuia. Procedura stagnează însă din două motive: în primul rând, lucrările solicitate de Primăria Petrila (pentru asfaltarea drumului de legătură şi împrejmuirea întregului ansamblu) nu au fost încă finalizate, termenul realist fiind luna noiembrie a acestui an; în al doilea rând, procedura legislativă pentru transferul proprietăţii necesită eliberarea unei Hotărâri de Guvern, în condiţiile în care valoarea totală a clădirilor şi terenurilor, stabilită la ultima evaluare, este de 2,6 milioane de lei – sumă care depăşeşte cu mult posibilităţile financiare ale administraţiei locale. Termenul pentru realizarea acestei operaţiuni este 31 decembrie, în anul 2019 nefiind posibilă alocarea unui buget la nivelul SNIM VJ pentru obiectivul Exploatarea Minieră Petrila. 

Acţiuni de revitalizare a patrimoniului. O nouă identitate

Cele mai consistente acţiuni desfășurate până acum au fost şi cele mai vizibile: Ziua Minelor Deschise (1 mai) și Exploatarea Culturală Petrila (10-12 august). Ambele evenimente au presupus re-imaginarea clădirilor, ansamblurilor sau obiectelor de patrimoniu pentru afirmarea unei noi identități post-minerit, care îşi extrage energiile creative din relațiile stabilite între membrii comunității, între oameni și locuri. Pe lângă scopul evident de deschidere a minei pentru localnici și turiști, cele două evenimente au facilitat crearea de conținut prin filtrarea și distilarea trecutului în intervenții artistice, promovând, în același timp, o abordare durabilă prin integrarea administraţiei locale şi a petrilenilor în procesul de pregătire şi implementare.

Vernisajul expoziției itinerante Shrinking Cities in Romania, montată în sala de ședințe „Ladislau Schmidt”. Curator: Ilinca Păun Constantinescu, Ideilagram. Foto: Rolland Szedlacsek
Doi paznici vizitează expoziția Shrinking Cities in Romania, înainte de vernisajul acesteia. Foto: Ovidiu Zimcea

Ziua Minelor Deschise, eveniment organizat chiar de Ziua Muncii, a urmărit crearea unei noi scenografii urbane printr-o serie de intervenții tactice de design participativ, signalistică și mobilare pentru mină și Strada Minei. Echipe mixte de voluntari localnici sau veniți din exterior au conlucrat pentru pregătirea spaţiilor de la mină şi de pe Strada Minei, o stradă cu profil monumental care permite accesul dinspre bulevardul principal (Republicii) spre exploatarea minieră. Parcursul a fost transformat de artistul Ion Barbu printr-o intervenție parțial agreată, parțial de tip guerilla, Strada Minei devenind astfel principalul vector al atracţiei locuitorilor spre mină.
Fiind desfăşurat de 1 mai, evenimentul a propus şi inserarea unor elemente culturale locale care amintesc de activitățile fostelor sindicate: localnicii și vizitatorii au participat la un concert de fanfară, piese de teatru pentru copii cu personaje costumate în salopete de mineri, lectură din Ion D. Sîrbu acompaniată de pian, competiții sportive şi un picnic muncitoresc. La toate acestea s-au adăugat un tur de arhitectură, prin care au fost evidențiate elementele de patrimoniu specifice fiecărei perioade istorice a orașului, și a doua proiecție în oraș a documentarului „Planeta Petrila”.

Turul ghidat la mină, ținut de Sergiu Crișan. Fost inginer la mina Petrila, acesta a acceptat să fie ghid al evenimentului. Foto: Ovidiu Zimcea
Tururile ghidate au traversat tot amplasamentul, intrând inclusiv în Atelierul mecanic. Acesta este unul dintre cei mai vechi martori ai activităţii desfăşurate neîntrerupt la mina Petrila timp de peste 15 decenii. Foto: Ovidiu Zimcea

Shrinking Cities in Romania

Activitățile de pe amplasamentul fostei exploatări miniere au pus în valoare spații latente, în așteptarea revitalizării. Astfel, a fost itinerată expoziția Shrinking Cities in Romania, montată în sala de ședințe „Ladislau Schmidt” a clădirii administrative. Spațiile interioare și exterioare ale minei au fost parcurse de participanți în cadrul unor tururi ghidate ținute de localnici care aveau o legătură strânsă cu mina: un fost director, un fost salvator minier, un lăcătuş mecanic, un fost șef de sector, un fost brigadier. La acestea s-au adăugat în mod spontan tururi personale prin care foștii mineri le-au prezentat familiilor mina în ansamblul ei, modul în care funcţiona, la suprafaţă, dar şi rolul fiecărei clădiri în procesul minier. Această componentă a fost documentată video, iar montajele au fost proiectate la evenimentul următor și vor face parte integrantă dintr-un spațiu expozițional amenajat la mină.
Acțiunile desfășurate de 1 mai sub egida acestui eveniment au adus aproximativ 1.000 de participanți, pe întreaga durată a zilei, din care aproximativ 10% au fost persoane din afara Văii Jiului, așadar turiști atrași de patrimoniul industrial minier.

Reprezentație de teatru ținută de copiii de la Les Amis de la France, una dintre singurele asociații locale cu profil cultural. Foto: Gabriel Amza
Proiecţia documentarului Planeta Petrila, în centrul Pompadou de la mina Petrila. A fost prima proiecţie în Petrila după avanpremiera din iunie 2017. Foto: Gabriel Amza

Exploatarea culturală Petrila

Ne-am propus să atragem sub umbrela unui eveniment pluridisciplinar artiști, specialiști, autorități și public local într-un exercițiu de re-imaginare a ansamblului Minei Petrila. Locuitorii orașului, studenţi în practică şi voluntari externi au lucrat alături de comunitatea de artiști, specialiști arhitecți și urbaniști la crearea unor vizualizări ale unui viitor posibil, construit din repovestirea trecutului industrial. Din punct de vedere tematic, Exploatarea culturală Petrila a funcționat ca o radiografie a așteptărilor localnicilor și a proiecțiilor posibile legate de reconfigurarea funcțională a minei Petrila și de conturarea unei noi identități locale.
Artiștii Ion Barbu, Suzana Dan, Renée Renard, Ciprian Chirileanu, Ovidiu Zimcea, Teatrul Auăleu, cu participarea comunității locale, au transformat temporar un areal al minei într-un traseu cu săli expoziționale și laboratoare pentru cercetare și experiment. Evenimentul a avut și o secțiune teoretică moderată de arhitecții Ilinca Constantinescu și Augustin Ioan și de istoricul Ioan Piso. Temele transversale atinse atât de conferințele publice, cât și de intervențiile artistice au fost: (1) orașe în declin – prezentarea efectelor contracţiei urbane şi modul în care pot fi identificate resursele pentru revitalizare; (2) patrimoniul construit şi cel natural ca resurse pentru revitalizare și (3) identitate – principiile prin care poate fi construită o nouă identitate urbană. Concluziile desprinse din dezbaterile publice au subliniat necesitatea asumării statutului de oraş în declin, cu o conlucrare a tuturor părților interesate pentru a identifica elementele care pot susţine specializarea, cu scopul de a opri contracţia în momentul în care comunitatea se dovedeşte a fi rezilientă. Desigur, acele elemente sunt cele cărora actorii implicați le atribuie statutul de patrimoniu, fie el material sau imaterial, mobil sau imobil. Toate, coroborate, vin să definească identitatea unei comunități înființate din rațiuni strict economice, pe substratul unei comunități rurale preexistente care, în prezent, își caută elementele de urbanitate, valori comune și, așadar, noi rațiuni de a exista.

Din punct de vedere metodologic, prima ediție a proiectului „Exploatarea Culturală Petrila” îmbină interdisciplinar tehnici de interpretare a unui sit de patrimoniu industrial, cercetare artistică inspirată din antropologie, metodologii de dezvoltare a publicului (audience development) și tehnici de implicare a publicului (public engagement) cu scopul evaluării potențialului existent și dezvoltării unei comunități locale în jurul procesului de regenerare prin cultură.

Concluzie

Până la sfârșitul anului 2018 vor apărea și alte activități similare, pentru că interesul pe plan local, național și internațional pentru demersul numit azi „Planeta Petrila” crește progresiv, determinând proliferarea organică a inițiativelor. Parcursul descris pune în evidenţă doar primele etape ale unui proces amplu de reconversie care se construiește treptat și influențează viitorul întregii comunități. Faptul că Mina Petrila devine un nou centru al orașului reprezintă șansa unei schimbări în discursul general, de la resemnare la optimism şi de la fatalism la ataşamentul la valorile comune care formează comunitatea petrileană la apusul mineritului.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog