RDW

Centrul Comunitar și Educațional (cinema) Gloria Proiect de diplomă UAUIM 2014

Promisiuni

Proiect de diplomă
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Centrul Comunitar și Educațional (cinema) Gloria
Proiect de diplomă UAUIM 2014

Student: VICTOR PREOTEASA
Îndrumător proiect: conf. dr. arh. DAN MARIN
Consultant structură: prof. dr. ing. MIRCEA CRIȘAN

Cinematografele bucureștene de cartier se află, în prezent, la granița dintre demolare și „mica oportunitate” – o realitate de care am devenit conștient cu ocazia unui proiect de atelier al cărui sit se afla în proximitatea Cinematogra¬fului Floreasca. Atunci am observat cu neplăcere starea de de¬gradare în care se afla fostul „Cinemascop Floreasca”. De atunci, am fost atent și la alte săli de cinema din București: același fenomen de decădere, abandon, lipsă de interes, clădiri în ruină. Ce s-a întâmplat? Care ar fi cauzele acestui fenomen? Putea fi evitată această stare de fapt? În situația actuală, ce ar fi de făcut? Ar fi oportună o „reactivare” a cinematografelor de cartier?

Argument

Închegând problema într-o ipostază concretă, este de observat că Bucureștiul, dar și alte mari orașe din România, se confruntă cu o situație urbanistică dificilă: în ca¬zurile „fericite”, tendința societății de a ignora embleme ale co¬munismului; în cazurile mai triste, abandonul sau chiar demolarea ca o reacție de aversiune față de tot ceea ce ar putea aminti de acele vremuri, fără a lua în considerare o a treia opțiune, mai soft: revitalizarea lor.
Am considerat că a treia opțiune, revitalizarea, ar putea fi soluția pentru fostul Cinematograf Gloria, care ar putea fi reconsiderat și actualizat din punct de vedere conceptual și funcțional, transformat într-un pol de atracție pentru cartier (așa cum a fost, de fapt, în regimul socialist) într-o simbioză corectă cu existentul, pentru a readuce în mentalul colectiv utilitatea centrelor de cartier ca alternativă la expansiunea aparent necontrolată a mall-urilor.
În lucrarea de disertație prezint situația existentă și posibile soluții. Una dintre acestea este asocierea existentului (în acest caz, sala de cinematograf) cu echiparea necesară unui proces de „educație alterna¬tivă”, idee la modă în ultima perioadă, cu aplicare în indust¬riile creative. Sintagma „educație alternativă” se referă la activități liberale precum fotogra¬fie, design, publicitate, marketing, modă, radio & televiziune, producție audio & video, manufactură etc., care își găsesc foarte greu, dacă nu chiar deloc, sursele de pregătire într-un sistem convențional de învățământ, de unde și oportunitatea și necesitatea creării unor spații dedicate cursurilor specializate de acest tip.

Cinematografele de cartier în București. Scurtă analiză și stare de fapt

În urma unei analize mai detaliate am ajuns la concluzia că declinul cinematografelor de cartier din București are drept cauze:
– scăderea interesului publicului din lipsa fondurilor necesare achiziționării de materiale proiectate de calitate;
– dezvoltarea tehnologiei, care a crescut accesibilitatea și gradul de comoditate al vizionării filmelor acasă, la televizor, prin cablu, pe casetă video sau DVD;
– apariția multiplexurilor din mall-uri, dotate cu aparatură modernă, cu multe săli de cinema, condiții foarte bune de vizionare, inclusiv 3D și pelicule de foarte bună calitate tehnică, posibilitatea de a îmbina activitățile.

Din analiza noastră, în București, peste 20 de cinematografe de cartier se află într-o stare avansată de degradare, sunt închise, transformate sau demolate:
Capitol, Bulevard, Bucureşti, Corso, Lumina, Festival, Union – zona Universitate, Bulevard Elisabeta; Intim – Kogălniceanu; Buzești, Feroviar, Dacia, Grivița (incendiat prin anii 1990, acum arată ca o veritabilă ruină, nu poate fi demolat deoarece face parte din patrimoniul național, dar nici nu este reabilitat); Popular – Mătăsari; Viitorul – Mihai Eminescu; Volga (după ’90, până în 2015 a funcționat acolo Studio Martin) – Bd. Iancu de Hunedoara; Lira – Calea 13 Septembrie; Flamura – Şoseaua Giurgiului; Favorit – Drumul Taberei; Gloria – Balta Albă; Cultural – Berceni; Cosmos – Aleea Bucovina (a fost, după ’90, sediu al Bisericii Universale); Aurora – zona Obor-Avrig (în șantier de aproape 10 ani); Vergului – Piaţa Muncii (în prezent, restaurant-clubul pentru manelişti „Million Dollars”); Melodia – Bulevardul Ştefan cel Mare (transformat în Club Bellagio, dar proprietarii au păstrat și numele de „Melodia”, reorientându-se către muzică house și petreceri „de fiţe”); Cinemascop Floreasca – Floreasca (Club Kristal Glam pentru 7 ani); Club Drumul Sării – Zona Plevnei; Doina (fostele Grădini ale Blanduziei, fost cinematograf pentru copii, actual restaurant, vizavi de Banca Naţională); Excelsior – Piaţa Chibrit (actual studio Antena 1); Pacea – Militari și Înfrățirea între Popoare – Bucureștii Noi (devenite sedii ale Teatrului Masca).

Amplasament
Complexul comercial și cultural Gloria (respectiv sala de cinema Gloria și centrul comercial adiacent) este amplasat în sectorul 3 al Capitalei, la intersecția dintre strada Baba Novac (la Sud) și Aleea Bucovina (spre Nord-Est, către Stadionul Național), în cartierul Balta Albă, emblematic pentru ansamblul de cartiere construite în București în anii ‚60, având la bază planuri de sistematizare ce practicau un urbanism liber cu cvartale și microraioane.

Proiect
Proiectul inițial a fost realizat de Institutul pentru Proiecte și Construcții Tip (I.P.C.T.) în 1964 (autor: arhitect Nicolae Vlădescu) și a fost construit în același an. Pe structura aceluiași proiect tip au mai fost construite în București și alte cinematografe (în Berceni, în Floreasca) și în alte orașe, precum Turnu Severin ș.a. În acea perioadă, astfel de proiecte tip erau frecvent folosite pentru echiparea culturală și comer¬cială a cartierelor noi, de unde și caracterul lor repetitiv.

Stare actuală
Studiul in situ a pus în evidență starea avansa¬tă de degradare a întregului complex, din cauza vandalizărilor repetate, a neglijenței și lipsei de întreținere a clădirilor. Chiar dacă sala de cinema și-a păstrat funcțiunea inițială, de jur-împrejurul acesteia au apărut construcții parazit, cu funcțiuni mixte (bar, coafor, club de manele, sală de bingo etc.) care aglomerează nejustificat zona, blochează unele accese și contribuie la degradarea finisajelor.

Diagnostic
Luând în considerare starea existentă precară, o revitalizare a în¬tregului ansamblu de construcții (sala de cinema și complexul comercial) și-a dovedit urgența, prin înlăturarea tuturor construcțiilor nejustificate, restaurarea sălilor de cinematograf și dotarea acestora cu tehnologie audio și video modernă, conversia acestora în scopul păstrării valorii arhitecturale inițiale, dar și continuitatea exploatării spațiului, precum și adăugarea unor funcțiuni de interes public adiacente care să creeze, prin sinergie cu sala de cinema, un ansamblu viabil pentru locuitori, cu alte cuvinte, prin transformarea sa în „centru comunitar de cartier”.

Inserția arhitecturală este compusă din două zone funcționale: atelierele pentru cursuri în zona de nord și spațiile auxiliare pentru studenți (bibliotecă, sală de conferințe, sala de activități motrice – cursuri de balet, dans, aerobic etc. – și sala de expoziții în zona de vest (bara), dedicată astfel exclusiv prezentării aptitudinilor dobândite. Prin transformarea sălii de cinema într-un spațiu flexibil în care poate avea loc o diversitate de activități, în dialog cu spațiile auxiliare culturale și comerciale (care pot avea un specific adaptat activităților desfășurate în ateliere), se realizează o sinergie profundă cu existentul.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.1/2019

Arhitectură. Film. Cinema

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog