RDW

Elemente de strategie municipală

Dosar tematic

Elemente de strategie municipală

Evoluția orașului Oradea. Suprapunere hărți 1857-1912-2017, date prelucrate după Hochhauser R. și Pașca M.

Fără fonduri europene, Oradea ar fi avut nevoie de 10-20 de ani ca să realizeze programele propuse
Interviu cu Marius Moș, director la Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională,
realizat de Adriana TĂNĂSESCU

Oradea este oraşul din România care a atras cele mai multe fonduri europene, în ultimii 10 ani.
Cu siguranță, în spatele edililor orădeni stă o echipă de profesioniști.

Adriana Tănăsescu: Domnule Moș, care este secretul succesului în accesarea fondurilor europene?

Marius Moș: Secretul succesului, chiar dacă nu există o rețetă, l-aș rezuma în două cuvinte: echipă și determinare. Primăriile au avut două posibilități pentru a-și asigura succesul în accesarea fondurilor europene: să găsească consultanți profesioniști sau să își formeze propria echipă. Aderarea României la UE a însemnat și accesul mai facil la fondurile europene, de aceea era nevoie de cineva cu viziune și oameni capabili să scrie proiecte. Primăria Oradea a mizat pe resursele interne. Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională s-a constituit, în urmă cu 10 ani, ca o echipă în cel mai adânc și pur sens al cuvântului, oameni tineri, plini de energie și dornici de a face, aș îndrăzni să spun și dornici de afirmare, de a dovedi ceva. Ieșiți din tiparele funcționarului public, cu o abordare non-formală și orientată spre rezultat. Pentru colegii din Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională, nopțile petrecute în Primăria Oradea și respectarea termenelor limită sunt elementele definitorii ale experienței care a consolidat această echipă, contribuind din plin și la implementarea cu succes a portofoliului de proiecte.
„Școala” fondurilor europene ne-a făcut mai riguroși în ceea ce privește respectarea termenelor limită, dar și a planificării și a managementului proiectelor, reușind să îmbinăm dinamismul necesar pentru scrierea și implementarea proiectelor cu rigiditatea unei administrații locale.

A.T.: Care a fost viziunea de dezvoltare pentru Oradea? Devine Oradea un oraș puternic și bun de locuit?

M.M.: Portofoliul de proiecte al municipiului Oradea a fost astfel construit încât să răspundă nevoilor existente și priorităților stabilite la nivelul orașului.
Municipiul Oradea a avut o abordare integrată și a făcut efortul de a obține fonduri nerambursabile pentru o cât mai mare parte din nevoile orașului (sistemul de termoficare, infrastructură de afaceri, social, sănătate, educație, imobile de patrimoniu, turism etc.), dar și de a finanța obiectivele mari din mai multe surse. Este o serie de proiecte având menirea de a ne individualiza în ceea ce privește identitatea orașului (Pasajul Vulturul Negru, Piața Unirii, Cetatea Oradea), dar și altele care includ aspecte inovative sau inedite.
Municipiul Oradea a fost implicat într-un proiect de cercetare prin intermediul societății locale de transport local înființând, în parteneriat cu Universitatea Oradea, un Centru de cercetare în mecatronică. Acesta a presupus dotarea societății de transport local cu o serie de echipamente necesare și cercetarea în vederea dezvoltării unui sistem de mentenanță predictivă a mijloacelor de transport în comun. Proiectul a fost finanțat prin POS CCE, printr-un proiect în valoare de 4 milioane de euro, iar Centrul de mecatronică a fost dat în folosință în urmă cu 6 ani.

Reabilitarea și modernizarea sistemului de termoficare este într-o fază avansată. Cu un portofoliu de proiecte de aproximativ 150 de milioane de euro, noua sursă de producere a energiei termice este o turbină de 50 MW produsă de General Electric, cu o putere instalată de 45 MW electric și 50 MW termic, cazan recuperator, 2 cazane de apă fierbinte și un acumulator de căldură. Construcția acesteia a fost definitivată în anul 2016, valoarea investiției fiind de 55 de milioane de euro.

Tot la Oradea a fost realizat, de către o autoritate publică, primul foraj de re-injecție a apei geotermale, în vederea exploatării durabile a zăcământului geotermal. Proiectul, în valoare de aproximativ 4 milioane de euro, a fost finanțat prin Granturile Spațiului Economic European, în perioada 2009-2014 și a presupus, printre altele, realizarea unui foraj la adâncimea de 2.900 m.

În ceea ce privește mobilitatea urbană, orașul începe să fie redat oamenilor. Oradea a mizat mult pe cartea drumurilor pietonale, de aceea au fost investite zeci de milioane de euro din fonduri europene. Aproape 100.000 mp au fost amenajați sau sunt în curs de amenajare, în zona centrală a orașului (principalele piețe publice, străzi), dar și în cartiere, în urma unei abordări policentrice.

Unitatea de Primiri Urgențe, care se construiește la Oradea printr-un proiect al Băncii Mondiale, în valoare de 5 milioane de euro, include un sistem unic în România: energia termică este obținută printr-un sistem de pompe de căldură geotermală având ca sursă de energie cei 230 de piloți energetici pe care s-au proiectat fundațiile clădirii, astfel solul de sub clădire devenind un imens acumulator sezonier de energie. Sistemul regenerabil de energie va asigura încălzirea și răcirea clădirii cu sistemul inovativ T.A.B.S. (Thermally Active Building Structure) – încălzire-răcire, prin termo-activarea miezului de beton, în acest fel menținându-se, la interior, vara-iarna, o temperatură constantă, în condițiile în care nu există curenți de aer în încăperi.
Una dintre piețele orașului, transformată în urma unui proiect transfrontalier de 6,5 milioane de euro, dată în folosință în 2015, include un acoperiș terasă, amenajat ca zonă verde, spațiu public pus la dispoziția orădenilor. Apa de ploaie, colectată într-un bazin, va fi folosită la irigarea și întreținerea spațiului verde, iar energia electrică, necesară pentru iluminatul exterior al terasei, este asigurată din surse de energie regenerabilă și nepoluantă, printr-un sistem de panouri fotovoltaice.
Creșterea calității vieții locuitorilor din Oradea, prin punerea în operă a unor proiecte din fonduri europene, fonduri proprii ale municipalității sau alte surse, a fost și este o prioritate. Fondurile europene obținute au permis orașului Oradea să realizeze investiții pentru care nu ar fi avut resursele financiare proprii decât în 10-20 de ani.

A.T.: Oradea are un patrimoniu cultural şi arhitectural unic. Care au fost proiectele importante legate de acest domeniu?

M.M.: Cetatea Oradea a fost reabilitată de municipalitate, printr-un proiect cu fonduri europene în valoare totală de 87,6 milioane de lei, finanțarea nerambursabilă fiind de aprox. 66,3 milioane de lei. Proiectul a fost depus în 2008 și finanțat prin Programul Operațional Regional, în două etape. Cetatea are opt clădiri, cu 468 de încăperi. Spațiile reabilitate au denumiri proprii și destinații speciale: Muzeul Cetății și al Municipiului Oradea, Muzeul Pâinii, Lapidarium, Galeria gastronomică, Strada Breslelor, Consorțiul cultural și multiplex cultural, Administrația Cetății. Tot în Cetate sunt spații pentru un centru de restaurare, un centru de studii religioase, Casa căsătoriilor și Centrul de excelență în domeniul culturii și artelor.
Reabilitarea şi punerea în valoare a Cetăţii Oradea înseamnă o creştere a numărului şi calităţii serviciilor cultural-turistice, repoziţionarea pe piaţa turismului cultural a oraşului Oradea şi a regiunii de Nord-Vest, dar și creşterea ponderii veniturilor din turism în cadrul structurii economice a zonei.
Municipalitatea a demarat Programul multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor cu valoare cultural-arhitecturală situate în „Ansamblul Urban – Centrul Istoric Oradea”, precum și alte perimetre considerate prioritare. Inițial, s-a realizat un studiu, finalizat în anul 2010, care a documentat fiecare clădire, detaliind componentele arhitecturale și impunând setul de măsuri necesare pentru reabilitare. Municipiul Oradea acordă sprijin financiar pentru realizarea lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra clădirilor cuprinse în prezentul program. Acesta a fost posibil și pentru că legislația în domeniu s-a îmbunătățit și municipalitatea a reacționat foarte rapid.
Un alt proiect este „Restaurarea Casei Darvas – La Roche în vederea valorificării patrimoniului cultural Secession”, finanţat prin POR Axa 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Clădirea monument istoric va primi funcțiuni exclusiv culturale. După reabilitarea Casei Darvas, care are un stil arhitectural specific oraşului Oradea, aceasta va deveni primul muzeu Art Nouveau din România.
Colecția impresionantă de monumente și clădiri de patrimoniu și stilul Art Nouveau sunt repere ce definesc moștenirea culturală a orădenilor. Inclusă în prestigioasa rețea Art Nouveau, alături de Barcelona și Budapesta, Oradea este și capitala românească a Secessionului. În acest sens, anul viitor se va deschide la Oradea un muzeu dedicat Secessionului, imobilul fiind reabilitat și amenajat prin intermediul unui proiect european în valoare de 2 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional Regional.

Toate aceste investiții în imobilele de patrimoniu sunt completate de demersurile ce se fac pentru a reda orașul orădenilor și turiștilor. Milioane de euro, din fonduri europene, au dus la creșterea numărului de zone pietonale, cele două piețe publice centrale, dar și mai multe străzi din centru fiind reabilitate și redate pietonilor. O abordare policentrică va duce la realizarea, în perioada următoare, a unor piețe publice destinate pietonilor, în câteva dintre cartierele orașului.

A.T.: De ce este Oradea „capitala verde a României”?

M.M.: Suprafața verde pentru fiecare cetățean al Oradei ne dovedește că se poate și că implementarea unor proiecte/programe duce la îmbunătățirea reală și sănătoasă a calității vieții. Crearea cât mai multor spații verzi responsabilizează cetățenii și autoritățile locale să facă tot posibilul pentru a proteja mediul înconjurător. Oradea are parcuri și spații verzi încă din secolul al XIX-lea, dar multe dintre ele au fost create după al Doilea Război Mondial.
În ultimii ani s-au făcut investiții importante și în acest domeniu. În nordul și sud-estul Cetății Oradea s-au amenajat două parcuri dendrologice, cu alei realizate din materiale naturale ecologice, precum piatră cubică, pietriş și borduri din piatră naturală. Amenajarea Parcurilor Salca I și Salca II, în suprafață de aproximativ 56 ha, a însemnat o investiție de 1.652.845 de euro. În cadrul proiectului Salca I, s-au făcut lucrări de curăţare a terenului, nivelarea şi împrăştierea de pământ fertil, amenajarea aleilor cu pietriş, cu borduri din piatră naturală sau scoarţă de copac, însămânţarea zonelor destinate gazonului, amenajarea zonelor cu arbuşti decorativi și plantarea mai multor specii de arbori. În Salca II, s-au plantat 6.951 de arbori, arbuşti, plante agăţătoare, gard viu, plante perene şi acvatice.
În anul 2011, Oradea a primit titlul de Capitală Verde a României, în cadrul unui concurs promovat de Ministerul Mediului. Astăzi, la Oradea, suprafața verde pe cap de locuitor este de 25 mp, cu 1 mp sub standardul cerut de UE.

Evoluția orașului Oradea. Suprapunere hărți 1857-1912-2017, date prelucrate după Hochhauser R. și Pașca M.

Industria abandonată, patrimoniu pentru viitor
text: Miruna-Cristina BOCA

Oradea a cunoscut o perioadă de dezvoltare industrială forțată, în care s-au implementat, construit și dezvoltat o multitudine de zone, bazate pe industria grea, mari consumatoare de energie și puternic poluante. A urmat o perioadă de declin (privatizări eșuate, management prost sau în interes propriu, lipsă de performanță), care a dus la închiderea fabricilor și uzinelor din zonele respective. Majoritatea spațiilor au fost lăsate în paragină, mormane de ruine. Industria producătoare de utilaje grele și mașini a înregistrat o scădere drastică a activității, majoritatea fabricilor au fost închise, relocate sau în curs de lichidare (Uzina Înfrățirea, Metalica, UAMT, Combinatul de Alumină, Uzina Mecanică, Fabrica de maşini-unelte Înfrățirea etc.). S-au prăbuşit, rând pe rând, întreprinderile orădene cunoscute: fabricile de încălțăminte Solidaritatea, Arta, Crişul, Fabrica de confecţii Oradinum, Fabrica de tricotaje Mioriţa, Fabrica de mobilă Alfa, Fabrica de bere, Fabrica de ulei, Fabrica de spirt și drojdie etc.

Ansamblul Moara Răsărit – sursa foto: Hochhauser, R – Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848-1948, p. 189

Au apărut afacerile imobiliare şi cu fier vechi!

Astăzi, industria locală se află într-un declin major, caracterizat de mutarea operatorilor tradiționali din zonele centrale și rezidențiale spre periferii și localitățile limitrofe, dispariția industriei ușoare, principalul furnizor de locuri de muncă. Majoritatea spațiilor industriale, din cele care nu au fost demolate, au fost părăsite.
În perioada comunistă, a avut loc o expansiune majoră a orașului, zonele industriale din apropierea centrului orașului fiind integrate în cartiere de locuit.

Moara cu valțuri „Emilia” – sursa foto: http://arheologie-industriala.blogspot.ro/2014/02/oradea-sos-moara-emilia.html

Astăzi, fostele spații industriale au devenit puncte cu potențial maxim de dezvoltare, dispunând de suprafețe libere/liberabile extinse (de exemplu, Uzina Înfrățirea – 28 de hectare; Fabrica de spirt și drojdie – 3,2 hectare; CET II – 144 hectare; Fabrica Alumina – 70 de hectare; Fabrica de bere – 7,2 hectare; Sinteza – 17 hectare; Fabrica de lapte – 2,9 hectare etc.). Din cauza poziției lor centrale, aceste terenuri sunt subiectul major de interes pentru samsarii imobiliari.
Analizând, din punct de vedere istoric și al valorii arhitecturale, am grupa aceste situri astfel:
A. Zone construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în urbea de pe malurile Crişului Repede, atunci când activau arhitecţi de valoare redutabilă, care au creat clădiri în stiluri arhitectonice apropiate Europei Centrale: Moara Răsăritului (1857); Moara cu valţuri „Emilia” (1884 – în prezent demolată); Fabrica de bere din Oradea (1896); Moara Adria (1890); Fabrica de Blănuri 1 Mai (clădiri din 1870); Fabrica de ulei (1940); Fabrica de Încălţăminte Solidaritatea (1923);

Ansamblul arhitectural al Morii cu valțuri „Adria” – sursa foto: Hochhauser, R – Contribuție la o istorie a industriei de fabrică la Oradea în perioada 1848-1948, p. 189

B. Zone construite după 1948 – în general, hale industriale, cu suprafață și deschideri mari, fără stil arhitectonic.
Vechile spaţii industriale nu ar trebui demolate sau părăsite, ci mai degrabă ar trebui reconvertite, asumate ca spaţii interesante, atractive, funcţionale. Recunoaşterea şi conservarea patrimoniului industrial trebuie să fie continuat cu măsuri de post-utilizare, care constituie un instrument de revitalizare a teritoriilor respective. În acest sens, este relevantă post-utilizarea culturală a numeroase situri și construcții industriale.

Fabrica de blănuri 1 Mai, în prezent – sursa foto: arhivă personală

Ansamblul arhitectural al Fabricii de ulei, în prezent - sursa foto: arhivă personală

Ansamblul arhitectural al Fabricii de ulei, în prezent – sursa foto: arhivă personală

Imagine hală Uzina Înfrățirea an 2015 - sursa foto: arhivă personală

Imagine hală Uzina Înfrățirea an 2015 – sursa foto: arhivă personală

Imagine amenajare interioară - Moara Răsărit - sursa foto: moara-rasarit.ro

Imagine amenajare interioară – Moara Răsărit – sursa foto: moara-rasarit.ro

Înainte de orice intervenție investițională, este necesară inventarierea completă a sitului, inventarierea materială, dar mai ales a memoriei oamenilor legată de locurile studiate. Memoria este o sursă de inspirație unică şi de neînlocuit, care trebuie obținută prin anchete sociale.
Am identificat nu mai puțin de 35 de foste mari platforme industriale (cu suprafață totală estimată la peste 300 ha), aflate în diferite stadii de distrugere/părăsire sau care, parțial, mai desfășoară activități economice. Direcţiile preferate de proprietarii terenurilor și clădirilor, pentru valorificarea bunurilor pe care le dețin, sunt:
– dezvoltarea de centre comerciale (Fabrica de bere);
– centre de afaceri (Fabrica de mobilă Alfa);
– ansambluri rezidenţiale de tip bloc (Uzina Înfrățirea, Fabrica de mobilă);
– spaţii comerciale de mari dimensiuni (Uzina Înfrățirea – Kaufland, Penny; Fabrica de mobilă – LIDL);
– dezvoltări turistice (Fabrica de lapte) sau sociale (Abatorul Oradea);
– transformarea în spaţii urbane (Moara Răsărit; Fabrica de blănuri 1 Mai).
Multe întreprinderi hotărăsc să părăsească orașul și să își stabilească sediul în zone regenerate. Revalorizarea fostelor zone industriale, crearea de noi spații deschise și protejarea sau restaurarea formelor arhitecturale existente au rezultat pozitiv asupra dezvoltării peisajului urban, ducând la creșterea activității economice, creșterea atractivității zonei și la identificarea localnicilor cu mediul urban de care aparțin. În consecinţă, această abordare contribuie la îmbogăţirea culturală, la crearea sau recrearea identităţii cetăţeneşti, întrucât valorile democraţiei, coexistenţa, schimburile, progresul civic, diversitatea, coabitarea şi libertatea sunt factori cheie în cultura oraşului european, care sunt exprimaţi cel mai bine pe tărâmul public.

Bibliografie
1. Monitorul Oficial nr. 13 bis, din 21 ianuarie 1991
2. Planul Integrat de Dezvoltare a Municipiului Oradea 2014
3. Carta Patrimoniului Industrial – Congres Internaţional al TICCIH Moscova, 2003
4. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Avizul Comitetului Regiunilor privind rolul regenerării urbane în contextul viitoarei dezvoltări urbane în Europa (2010/C 267/07), p. 4
5. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Avizul Comitetului Regiunilor privind rolul regenerării urbane în contextul viitoarei dezvoltări urbane în Europa (2010/C 267/07)
6. Reuniunea Informală Ministerială privind Dezvoltarea Urbană. Declarația de la Toledo, 2010

SMART ORADEA. Investiții și parteneriate
text: Alina SILAGHI

Parcurile industrial ale Oradei – sursa ADLO

Oradea reprezintă unul dintre cele mai interesante orașe din România, în ceea ce privește posibilitățile de regenerare urbană. După o industrializare forțată în perioada comunistă și o perioadă de declin, în timpul privatizărilor, situația recentă se dovedește a fi cu mult diferită față de cea a majorității orașelor românești, Oradea fiind lider național în ceea ce privește investițiile.
Parcuri industriale
Economia locală a Oradei a înflorit în ultimii ani, în mare parte datorită înființării a nu mai puțin de patru parcuri industriale, care au devenit motorul economic al orașului, urmând a genera un număr de 8.000 de locuri de muncă, până în anul 2021, beneficiind de o valoare totală a investițiilor atrase de cca. 345 de milioane de euro.
Meritul pentru dezvoltarea parcurilor industriale de la periferia orașului aparține Agenției de Dezvoltare Locală Oradea SA, companie publică al cărei acționar majoritar este Primăria Oradea. Toate amplasamentele s-au bazat pe Planuri Urbanistice Zonale finalizate și aprobate și au beneficiat de dotări tehnice și edilitare. ADLO deține patru zone de parc industrial, punând importante facilități la dispoziția potențialilor investitori autohtoni și străini. Se creează astfel o colaborare de tip win-win, deoarece, la rândul lor, companiile rezidente contribuie la bugetul local cu importante sume provenite din taxe și impozite, venituri obținute din vânzarea terenurilor, venituri din taxa pentru autorizația de construcție și cota defalcată din IVG (sistemul de globalizare a veniturilor).

Printre serviciile furnizate de ADLO rezidenților parcurilor industriale se numără: asistență în selectarea locației optime pentru realizarea investiției, furnizarea de date despre mediul de afaceri local, despre sistemul de transport public, costurile investiției și ale infrastructurii necesare; asistență în realizarea investiției, oferindu-le informații despre lucrările edilitare (de exemplu, de racordare la rețelele de utilități) și relația cu structuri instituționale publice, cu atribuții în avizarea investițiilor. De asemenea, este asigurată asistență specializată după finalizarea investiției (pe toată durata desfășurării activității), servicii de administrare a spațiilor comune (amenajarea, întreținerea și salubrizarea spațiilor verzi, servicii de deszăpezire a drumurilor etc.), crearea unei stații de încărcare electrică pentru autoturisme, introducerea sistemului de învățământ dual în școlile tehnice (International school of Oradea; Eurobusiness Vocational School – dual system schooling; creșă și grădiniță în EBP I); construirea unui complex de servicii integrate în EBP I – spații de cazare, restaurant, sală de fitness, punct farmaceutic, punct de curierat etc.
Din punct de vedere investițional, parcurile se bucură de un echilibru între investițiile autohtone și cele străine, în parc putând fi întâlnite reprezentanțe din țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii, Germania sau Franța.
Oradea reprezintă un incubator de idei în domeniile tehnic și medical, de aici plecând o varietate de produse, care se pot exporta în mare parte. Printre realizările tehnice și medicale de care se bucură Oradea se numără sistemul complet de funcționare a celei mai mari roți de agrement, ce va fi instalată la Dubai; fabricarea de motoare electrice; cabluri de telecomunicații exportate în întreaga lume; aparatură medicală de înaltă performanță; echipamente de schi; programe informatice ș.a.
O particularitate pentru Oradea, în general, și parcurile industriale, în special, este capacitatea de a atrage fonduri europene, fiind cunoscut faptul că Oradea este lider național în acest domeniu. Parcurile industriale sunt finanțate într-o măsură semnificativă din fonduri europene, restul fiind suportat de bugetul local sau de bugetul ADLO.

Atât succesul de care se bucură parcurile, cât și numărul mare de investitori străini se bazează pe tot ceea ce are de oferit Oradea, începând cu infrastructura modernă, accesul facil la utilități, unitățile de învățământ performant existente în oraș, printre care Universitatea de Stat sau Școala Internațională acreditată Cambridge.
Beneficiile datorate existenței parcurilor industriale reprezintă un real ajutor pentru economia locală, atât ca sursă de venit din deținerea titlurilor și impozitarea rezidenților, cât și prin asigurarea unui număr din ce în ce mai mare de locuri de muncă. ADLO se mândrește și cu numeroase alte activități, atât în ceea ce privește sistemul educațional al Oradei, cât și pe cel tehnologic sau de servicii. Printre realizările din domeniul educațional se numără Centrul de Dezvoltare Educațională pentru Tineret „The Spot” sau noul campus universitar.
„The Spot” – Centrul de dezvoltare educațională pentru tineret are ca obiectiv dezvoltarea abilităților formale și non-formale ale tinerilor în vederea pregătirilor pentru viața adultă, oferind servicii integrate de educație sau orientare în carieră.
Obiectivul noului campus universitar este creșterea relevanței învățământului superior orădean, prin relaționarea acestuia cu piața regională a forței de muncă, dezvoltând astfel sectoare competitive precum: tehnologia informației și a comunicației; industrii creative; industria auto; textile și pielărie; turism și ecoturism; energie, prin echiparea infrastructurii educaționale a Universității de Stat din Oradea, proiect finanțat cu fonduri europene.

Parcurile industriale ale Oradei – sursa ADLO

„Cresc Oradea Mare” – Incubator de afaceri
Primăria Municipiului Oradea, alături de ADLO, a depus un proiect pentru construirea unui incubator care să devină un CENTRU AL CREATIVITĂȚII ȘI INOVAȚIEI, pentru antreprenorii creativi, un loc în care creația acestora să fie pusă sub lumina reflectoarelor, prin organizarea de acțiuni (traininguri, conferințe, zile dedicate, târguri etc.), care să atragă din ce în ce mai mulți membri și followeri (bloggeri, presă locală și internațională, creativi internaționali, schimburi de experiență etc.).

Make IT
Municipalitatea orădeană dorește să devină un pol de importanță națională pentru sectorul IT. Împreună cu firmele specializate în domeniul informatic din Oradea, s-a pus la punct un program de măsuri intitulat „Realizează-te în Oradea!”, menit să crească nivelul de interacțiune dintre municipalitate, licee și școli, universitate și firmele orădene din domeniul IT, oferind șansa tinerilor de a se dezvolta în acest domeniu. Printre măsurile cuprinse în noul program, se numără: constituirea unui fond de investiții pentru susținerea start-up-urilor din domeniul IT, reducerea impozitului pentru spațiile utilizate de companii din domeniul informatic, susținerea financiară a studenților înscriși la universitățile din Oradea în specializări din domeniul IT (suportarea din bugetul local a cheltuielilor de cazare și masă), întâlniri ale elevilor din ciclul liceal cu reprezentanții firmelor de IT locale, încurajarea elevilor de liceu să se înscrie la facultățile cu specializarea din domeniul informatic.
S-a dezvoltat un Centru de Transfer Tehnologic al Universității din Oradea, denumit „Smart Industries”. Proiectul în valoare de 6,5 milioane de euro va suporta costurile pentru construirea și dotarea unei clădiri ale cărei tehnologii vor răspunde nevoilor specifice din mediul economic local, asigurând linii de automatizări și programare cu roboți de sudură inteligenți, centre cu comandă numerică și robotică, producție aditivă, inteligență artificială, servicii de managementul calității.
Oradea ocupă un loc fruntaș în topul orașelor „smart” românești, datorită eforturilor depuse pentru dezvoltarea infrastructurii din toate domeniile de activitate, investițiilor atrase și încurajării tinerilor în alegerea mediului local pentru dezvoltarea profesională.

FEȚELE ORADEI
Programul municipal de refacere a fațadelor 2009-2024
text: Adriana LIPOVEANU

Succesul de care se bucură Oradea în privința stării monumentelor istorice se datorează unei strategii locale coerente de reabilitare a clădirilor centrului istoric. Demersurile legale privind atingerea acestui obiectiv au fost realizate cu ajutorul unei comisii alcătuite din: specialiști ai Instituției Arhitectului-Șef, Fundația pentru Protejarea Monumentelor Istorice, Direcția Economică, Direcția Juridică, Direcția Patrimoniului Imobiliar și Poliția Locală.

Reabilitarea tuturor clădirilor centrului istoric orădean, monumente istorice sau nu, este obiectivul proiectului de realizare a lucrărilor de protejare și intervenție asupra clădirilor cu valoare cultural-arhitecturală, aparținând ansamblului urban al centrului istoric Oradea, ce se derulează în perioada 2009-2024.

Strategia de reabilitare a clădirilor se derulează în mai multe etape, începute în anul 2009, când a fost solicitat studiul-pilot asupra tuturor clădirilor cuprinse în centrul istoric, cu trecerea în revistă a fiecărei clădiri, cu relevarea, analiza și detalierea componentelor arhitecturale semnificative și stabilirea unui set de măsuri necesare reabilitării.

În anul 2012, s-a conturat Programul multianual de reabilitare a clădirilor istorice (având la bază Legea nr. 422/2001 a monumentelor istorice și HG nr. 1430/2003, privind posibilitățile de finanțare în perimetrul zonelor construite protejate), o prioritate reprezentând zona ultracentrală a municipiului Oradea și, în primul rând, clădirile monument clasa A.

Programul se baza pe Legea nr. 153/2011, lege care a avut însă o lacună semnificativă, și anume faptul că nu includea posibilitatea reabilitării clădirilor care nu sunt clasate monument istoric și sunt situate în zonele construite protejate, deci în zone cheie pentru aplicarea acestei strategii la nivel municipal. În anul 2013, Oradea a contestat în instanță această anomalie, a primit câștig de cauză și a putut extinde aria de aplicabilitate a programului, fixând ca termen anul 2024 pentru încheierea reabilitării întregului centru istoric.

Pentru a atinge acest obiectiv, s-a votat Hotărârea Consiliului Local nr. 710/august 2017, care prevede facilități pentru proprietarii de imobile, printre care:
obținerea unui grant ce cuprinde contravaloarea documentației tehnice care stă la baza executării lucrărilor de protejare și intervenție, a serviciilor de asistență tehnică – dirigenția de șantier și taxele aferente avizelor pentru obținerea Autorizației de Construire;
scutirea de la plata impozitelor pe clădire pe o perioadă de 5 ani – acordată în baza prevederilor Codului Fiscal și a Hotărârii Consiliului Local;
scutirea de la virarea cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, conform legislației în vigoare;
scutirea de la plata altor costuri aferente accesării finanțării;
consultanță în demersurile privind contractarea lucrărilor de protejare și intervenție pe toată durata executării acestora;
consultanță la recepția finală, după expirarea perioadei de garanție de bună execuție (la 5 ani de la data recepției finale).

Proprietarii imobilelor istorice clasate individual au facilități financiare suplimentare, precum: obținerea unui grant suplimentar, ce cuprinde 20% din valoarea lucrărilor de intervenție și protejare, sub forma unei contribuții financiare nerambursabile și beneficiul a 80% din valoarea lucrărilor de intervenție și protejare, sub forma unei contribuții financiare rambursabile.

În privința clădirilor neclasate, facilitățile financiare sunt puțin diferite, și anume:
– obținerea unui procent de 50% din valoarea lucrărilor de intervenție și protejare, sub formă de contribuție financiară rambursabilă;
– obținerea unui procent de 50% din valoarea lucrărilor de intervenție și protejare cu plata către constructor, condiționat de existența unui fond de reabilitare în acest sens și de plata lucrărilor până la recepția finală.
Obiectivul pe termen scurt al programului a fost ca, în luna mai 2019, toate clădirile situate în piețele ultracentrale ale Oradei și pe principalele artere pietonale să fie reabilitate.

Strategia de reabilitare a clădirilor de interes se bazează și pe încheierea unor parteneriate cu instituții de cultură, având în vedere caracterul multietnic și multiconfesional al orașului. Consiliul Local a colaborat cu Episcopia Ortodoxă, Romano-Catolică, Reformată, respectiv Greco-Catolică pentru a reabilita clădiri aflate în proprietatea acestor instituții, principiul finanțării bazându-se pe compensarea cu sumele alocate cultului respectiv de către Consiliul Local, pe o perioadă de mai mulți ani.
În concluzie, fiecare proprietar care își reabilitează clădirea în baza legislației în vigoare, privitoare la autorizarea lucrărilor de construcții și standardele de calitate, beneficiază de scutire de impozit pe clădire pentru o perioadă de 5 ani.

Reversul medaliei se aplică proprietarilor de clădiri deteriorate, stabilite în urma evaluării unei comisii specializate din cadrul Primăriei, aceștia fiind obligați să plătească un supra-impozit (în cuantum de 500% – 2018) până la începerea lucrărilor de reabilitare autorizate.
La începutul anului 2019, stadiul realizării programului se prezintă în felul următor: 20 de imobile reabilitate, 6 în curs de reabilitare, 11 în curs de licitație pentru partea de construcție, 17 proiecte în curs de obținere a autorizației de construire și 88 de proiecte tehnice propuse.

În concluzie, nu ar trebui trecut cu vederea faptul că mare parte a succesului de care se bucură inițiativele orădene se bazează pe reacția imediată și creativă (ba chiar și reactivă!) a Primăriei la toate oportunitățile legislative și adoptarea unor hotărâri de consiliu care lucrează complementar, în folosul orașului și al comunității.

GREEN Oradea. Parcurile Salca
text: Carmen PAFKA

Parcul Salca I și II – sursa Carmen Pafka

Întinderi mari de verdeață, plante de tot felul, curgeri de apă și facilități sportive, toate reunite într-un parc, așezat strategic în proximitatea unei zone rezidențiale, pe care îl numim simplu „Salca”. Necesitatea proiectului se traduce în importanța creșterii suprafețelor spațiilor verzi în Oradea, în zona situată pe malul stâng al pârâului Peța. Cu o suprafață totală de aproximativ 70.000 mp, parcul Salca răspunde nevoilor cetățenilor Oradei de sport, loisir și aer curat.

Conceptul parcului este simplu și clar, primează formele geometrice de bază. Călătoresc mult și mă impresionează, într-un mod negativ și din ce în ce mai mult, excesul de exotism, pus într-un context nepotrivit. Apreciez speciile puse în habitatul lor firesc, natural. În parcurile pe care le-am creat, am încercat să găsesc o ordine structurată ierarhic, ținând cont de traseele obișnuite ale oamenilor din zona respectivă, de caracteristicile stilistice ale mediului deja creat și aplicând câteva principii arhitecturale proprii. Deoarece îmi place ordinea, am creat axe clare, urmărind scara dintre masivele de vegetație, pe care le-am ordonat în funcție de speciile de plante, de nevoile acestora de lumină și apă, proiectându-le pentru viitor. Asta înseamnă că m-a interesat originea acestora, modul in care se dezvoltă în condițiile climei de aici și cum vor arăta peste 10, 20, 50 de ani…

Parcul Salca I și II – sursa Alexandra Florea

Parcul Salca a fost realizat în trei etape. Prima etapă propune o tramă dreaptă a aleilor, care preia direcția străzii Meiului, fiind intersectată cu o tramă circulară. Unitatea de ansamblu se realizează prin ordonarea geometrică a părților componente. Accesul principal în parc se face dinspre strada Meiului, accesurile secundare dinspre străzile Kiev, Zorelelor și Erkel Ferenc (malul drept al pârâului Peța), prin realizarea unor poduri pietonale. Printre obiectivele care pot atrage vizitatorii se numără un labirint medieval, având în centru un foișor/observator; două rozarii dispuse pe două artere importante de acces în parc, două piațete pentru diverse jocuri, una dintre ele scufundată, iar cealaltă supraînălțată.

Parcul Salca I și II – sursa Alexandra Florea

Pentru cea de-a doua etapă, am realizat o tramă a aleilor care preia direcția străzii Meiului și o continuare a aleilor directoare din Parcul Salca I (creat în prima etapă), respectând aceleași principii de compoziție. Accesul se face dinspre parcul realizat în etapa I și dinspre drumul nou creat, o prelungire a străzii Meiului, dinspre digul pârâului Peța. În etapa a doua, au fost realizate: o pergolă pe stâlpi din zidărie de cărămidă aparentă, grinzi principale metalice și secundare din lemn, cu traseu sinuos pe o lungime de 200 m, un loc de joacă pentru copii, un labirint pe pavaj, realizat dintr-o șapă epoxidică, o cascadă, un amfiteatru în aer liber, dezvoltat în jurul unei scene circulare, care poate fi amenajată cu gradene, un foișor cu bănci, panouri de informare și fântâni cu apă potabilă, două poduri din lemn peste pârâul creat natural de apa din torente.

A treia etapă a urmărit crearea unui parc sportiv cu terenuri de joc și sport: 3 terenuri de tenis, 2 de baschet, 1 teren de minifotbal, 3 pentru tenis de masă și gradene pentru spectatori. Pentru competițiile amicale de tenis, a fost prevăzută o tribună cu gradene, cu capacitatea de 100 de locuri, acoperită cu o pergolă. În spațiul rezultat sub tribună vor fi amplasate anexele necesare desfășurării activității.

În ceea ce privește alegerea plantelor, am folosit arbori și arbuști, precum conifere și foioase, mai puțin plante perene (eventual cele aromatice) și niciodată anuale, care se întrețin greu și au o viață prea scurtă pentru a forma structura unui parc, cu atât mai puțin cu cât, la început, nu este nimic acolo.

Un alt principiu, poate la fel de important, este acela de a oferi diversitate, atât în ceea ce privește activitățile (odihnă, mers, alergare, mers pe bicicletă, joacă etc.), dar și realizarea unor zone interesante, neobișnuite, care să atragă în fiecare anotimp, în fiecare moment al zilei, astfel încât fiecare să poată descoperi și redescoperi câte ceva atractiv.

Parcul sportiv Salca III – sursa Carmen Pafka

Uneori am creat alveole înconjurate de gard viu, fie geometric, fie liber, care să creeze impresia de intimitate, alteori am acoperit aleile cu pergole sau cu foișoare, care să asigure protecție până când vor crește arborii. De departe, elementele cele mai valoroase sunt plantele în sine, care, în diversitatea lor, asigură un model de inspirație cu care mă pot juca pentru a crea volumele. Folosesc textura, mirosul, culoarea frunzelor, a ramurilor, a trunchiurilor, a florilor și fructelor.

M-aș bucura să le pot transmite oamenilor care traversează parcul preocuparea mea pentru natură, grija și teama ecologică a viitorului climatic și, ceea ce mi se pare foarte important, să le trezesc dorința de a participa activ la creșterea și întreținerea parcului.
Parcurile pe care le-am creat sunt încă foarte tinere: ele nu se văd încă prea bine și sper că nu se vor degrada înainte de a-și arăta adevărata față, aceea care este deocamdată în mintea mea…

ARHITECTURĂ PARTICIPATIVĂ. EXPERIMENTE
text: Horațiu-Cristian COJAN

Cartierul Rogerius – sursa Horațiu Cojan

Ideea conceptului de dezvoltare co-urbană a apărut ca urmare a studiilor pe care le-am absolvit în Nijmegen – Olanda, respectiv Cardiff – Marea Britanie. Conceptul este o combinație între caracteristicile comunităților co-housing și cele de sustenabilitate urbană la o scară mai largă.
Fenomenul co-housing, care ia amploare în special în nord-vestul Europei, constă în dezvoltarea de mici comunități – „mini-cartiere” -, care să ofere locuitorilor un simț de apartenență mai ridicat, prin facilități și evenimente comune, aceștia păstrând, în același timp, beneficiile proprietății private. Viitorii locuitori sunt implicați în aspectele cheie ale dezvoltării comunității, inclusiv în procesul de design, pe toată durata procesului de planificare. Astfel, se asigură că proiectul va corespunde nevoilor și dorințelor locatarilor. După procesul de construire, aceștia devin responsabili pentru anumite aspecte legate de mentenanță, organizarea și dezvoltarea comunității/cartierului. Studiile (e.g. Meltzer, 2005; Williams, 2005; Poley, 2007; Markle, 2013; Sundberg, 2014; Cojan, 2017) au arătat că această formă de dezvoltare poate aduce beneficii, în concordanță cu cele trei axe principale ale dezvoltării durabile: cea socială, cea ecologică și cea economică.
Am avut ocazia să vizitez, cercetez și intervievez locuitori din 16 comunități co-housing, din patru țări europene (Marea Britanie, Olanda, Suedia și Danemarca), iar după absolvirea doctoratului, la începutul anului 2017, m-am gândit că o abordare participativă, inspirată de aceste comunități, ar fi benefică și la noi în țară, unde există o nevoie stringentă de regenerare urbană, în special în așa-zisele cartiere rezidențiale socialiste – „cartierele-dormitor”. Practic, mi-am propus să înglobez în partea de proiectare, care are scopul de a transforma spațiile neglijate dintre blocuri în spații verzi multifuncționale, rezultante ale seminarelor participative cu locatarii din zonele adiacente. În cadrul seminarelor, este pregătită o machetă a conceptului general pentru zona respectivă, plus randări pe calculator cu diferite variante de funcțiuni posibile. Participanții au, astfel, ocazia de a vedea în timp real schimbările și soluțiile propuse, de a alege variantele pe care le consideră cele mai utile și de a-și expune părerile.

Cartierul Rogerius – sursa Horațiu Cojan

Pornind de la aceste considerente, am înființat biroul de proiectare Urban Ascension și am început să bat la diferite uși, sperând să pot pune conceptul în practică, în România. Am găsit susținere la Oradea, unde mi s-au pus la dispoziție, pentru regenerare, două situri neglijate: zonele Velența și Rogerius. Am găsit, la Oradea, susținerea logistică și administrativă pentru a putea realiza întrevederile cu locatarii. Seminarele participative pentru primul sit au avut loc în săptămâna 24-30 septembrie 2018; la acestea au participat circa 30 de persoane în prima zi de dezbateri, 6 în a doua și 15 în a treia. Pentru cel de-al doilea sit, seminarele au avut loc în perioada 3-10 octombrie; la acestea au participat circa 25 de persoane în prima zi de dezbateri, 15 în a doua și 5 în a treia. Am mers la seminare cu machete și randări foto-realiste ale conceptului, mobilierului urban personalizat, compozițiilor peisagistice și ale variantelor de funcțiuni posibile.
Consider că procesul participativ a avut un rezultat pozitiv, participanții discutând, propunând și ajungând la un consens al soluțiilor pe care le-au considerat cele mai utile în cazul ambelor situri. Mai exact, pentru primul sit au fost alese cinci funcțiuni din variantele propuse: pavilion multifuncțional cu mobilier fix, WI-FI și eventual stații de reîncărcare baterii electrice; zonă fitness outdoor + mese de ping-pong; loc de joacă; pavilion acoperit pentru vânzarea fructelor și legumelor, sprijinind astfel dezvoltarea economiei locale; oglindă de apă ca punct de atracție central al spațiului.

Pentru al doilea sit, s-au ales următoarele variante: pavilion multifuncțional cu mobilier fix, WI-FI și, eventual, stații de reîncărcare baterii electrice; zonă pentru picnic și activități în aer liber (volei, badminton, yoga etc.), deoarece alternativa (zonă cu aparate fitness și/sau mese de ping-pong) există deja la 5 minute de mers pe jos față de sit; pavilion acoperit pentru vânzare flori (în locul unui fost garaj), cu păstrarea parcării existente și relocarea lângă aceasta a locurilor de parcare ce vor fi demolate.

Cartierul Rogerius – sursa Horațiu Cojan

Au existat însă și probleme în cadrul primelor două seminare pentru cel de-al doilea sit, probleme care s-au datorat faptului că există, pe sit, câteva imobile cu regim de înălțime redus, înconjurate de blocuri, care urmează a fi expropriate (prevăzut în PUG). Locuitorii acestora au fost vehemenți în legătură cu faptul că refuză să plece până nu li se dau garanții că pot cumpăra o proprietate asemănătoare altundeva în Oradea cu banii primiți. Deoarece acest fapt nu avea legătură cu scopul seminarelor sau cu competențele mele, am cerut ajutorul și am primit susținerea Primăriei. La unul dintre seminare a participat și viceprimarul, care a explicat baza legală, procedura în vederea exproprierilor și a asigurat participanții că vor fi remunerați corect, la prețul pieței. Cred că astfel de probleme se vor repeta, deoarece regenerarea urbană, în astfel de cartiere, este absolut necesară, iar cei care urmează a fi expropriați sunt nemulțumiți.

Am reușit să ajungem la un consens de soluții funcționale, împreună cu participanții la seminare (pentru ambele situri) și am înglobat în proiect și anumite nevoi specifice ale locuitorilor, de care nu aș fi putut afla în lipsa acestui proces participativ. Toate aceste soluții s-au regăsit în studiul de fezabilitate și proiectul tehnic de arhitectură, documente pe care le-am predat la începutul acestui an.

În urma acestei experiențe, consider că acest concept de dezvoltare co-urbană are un potențial semnificativ pentru a genera proiecte mai apropiate de nevoile și dorințele comunităților locale din România.

ORADEA universitară
text: Radu Petre NĂSTASE și Alexandra COLȚOȘ
foto: ADEST Architecture

Proiectul de regenerare a campusului universitar Oradea și relaționarea acestuia cu zonele învecinate, a fost elaborat în cursul anului 2018, de o echipă multidisciplinară. S-a urmărit revitalizarea fondului construit, amenajarea de noi spații verzi, precum și realizarea de noi construcții. Clădirile care au avut inițial alte destinații urmează a fi integrate, modificate sau desființate, după caz. Prin masterplan sunt propuse clădiri noi pentru facultăți, pentru spațiile de cazare, laboratoare, zone de loisir, de cercetare, spații care vor îmbunătăți imaginea estetică și funcțională a Universității din Oradea.

Realizarea masterplanului Universității din Oradea a fost o provocare, având în vedere complexitatea sa. Integrarea unor elemente arhitecturale contemporane într-un țesut cu puternice valențe istorice, fără a modifica identitatea clădirilor existente, a determinat modul de conceptualizare a soluției propuse.

Obiectivul principal al masterplanului este crearea unui campus universitar atractiv, un pol educațional și de cercetare, ce poate deveni un exemplu de bune practici, la nivel național și internațional. Pornind de la nevoia de dezvoltare a unui campus care se ridică la standarde europene, conceptul propus are în vedere restructurarea campusului universitar existent, integrarea clădirilor existente într-un sistem coerent de spații bine conectate, caracterizat prin mixitate funcțională, spații publice și verzi, cu o puternică componentă de durabilitate (acoperișuri verzi, panouri solare, trasee pietonale interconectate, piste de biciclete, spații verzi de diferite categorii, promovarea interacțiunii sociale și creșterea calității vieții în interiorul campusului). Astfel, acesta se poate transforma într-un loc al educației, al locuirii, cercetării și interacțiunii sociale – un exemplu de amenajare integrată.

Masterplanul Universității din Oradea integrează construcțiile existente și articulează spațiile publice cu construcțiile nou-propuse, pentru a crea spații dedicate educației, inovației și interacțiunii creative. Zona devine una deschisă spre exterior, conectată cu malul râului Peța, Sala Polivalentă din partea de vest a campusului.

Conceptul are la bază crearea unei „spine” verzi, cu rolul de conector est-vest, dar și nord-sud, tradusă prin relaționarea zonei istorice a campusului cu zonele nou-propuse, conferind întregului ansamblu un aspect unitar, din punct de vedere morfologic și compozițional. Funcțiunile nou-propuse sunt legate de cele existente prin intermediul traseelor pietonale verzi și pistelor de biciclete. Interiorul campusului se transformă într-o zonă exclusiv pietonală, accesul auto fiind permis doar pe limitele exterioare ale campusului și pe Strada Universității.

Un element de plus valoare în realizarea masterplanului a fost eficacitatea și valoarea direct traductibilă, determinată de și prin abordarea multidisciplinară. Urbaniști, arhitecți, peisagiști și ingineri au colaborat pentru a realiza un plan de amenajare integrat, creativ ancorat în realitățile implementării. S-au căutat modalități pentru a valorifica țesutul urban al campusului, prin crearea unor spații cu funcțiuni diverse, precum și asigurarea de noi conexiuni între campus și vecinătăți. Campusul urban poate deveni de facto o „oază verde”, departe de aglomerația urbană, explorând concomitent implementări ale designului sustenabil. Prin realizarea unor legături puternice cu zonele învecinate, se întăresc relațiile campus-oraș, acesta putând deveni un catalizator pentru evoluția zonei. Se propune o „spină verde”, ca o conexiune pietonală majoră între campus și vecinătăți, precum și între funcțiunile diverse din interior, comportându-se ca o zonă centrală de întâlnire pentru ansamblul universitar, locuitorii săi și vizitatori.

Amenajarea campusului se bazează pe principii durabile: mixitate funcțională, diversitate a spațiilor publice și verzi, conectivitate și accesibilitate ridicată, transformarea Străzii Universității în carosabil ocazional, urmărind principiul de „shared space”, dezvoltarea unor legături pietonale N-S, E-V, spațiu deschis către oraș, accesibil tuturor, un spațiu al locuirii și recreerii, un loc al interacțiunii sociale și diversității culturale, arhitectură de calitate și design durabil.

Cele două capete ale „spinei” sunt subliniate prin funcțiuni cu caracter recreațional, de loisir dedicate mai multor categorii de utilizatori. Adiacent, sunt amplasate următoarele funcțiuni: facultate, centru multifuncțional, cantină, cafenele, locuințe studențești, centru de cercetare, community centre, magazine, restaurante și learning centre.

Masterplanul este structurat pe etape de dezvoltare, corelate cu prioritățile Universității, precum și cu planul de investiții, stabilit și aprobat de Consiliul Local al Primăriei Oradea.

Masterplanul este gândit în etape: în prima etapă, se restructurează circulațiile și spațiile verzi, se realizează spina verde, se construiesc cămine, spații de învățământ, centru sportiv și bazin de înot, terenuri de sport, cantină studențească. În cea de-a doua etapă, pe terenul Jandarmeriei, se propun următoarele funcțiuni: noi clădiri pentru facultăți, centru de studii/cercetare, sistem de piațete, spații de relaxare și zone verzi cu caracter funcțional și decorativ, parcare supraetajată, cămine studențești. Cea de-a treia etapă cuprinde intervenții pe terenul Consiliului Județean – centru tehnologic, restaurare și reconversie funcțională.

Proiectul a demarat prin realizarea studiilor de fezabilitate pentru căminele din partea de nord-vest a campusului. Acesta este doar începutul unui proiect care poate deveni un exemplu de bune practici la nivel național și un factor de atracție pentru Municipiul Oradea. Propunerea a fost supusă unei dezbateri publice.

©Vlad Eftenie

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog