„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES:

DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

text: Andrei Eugen LAKATOS

În anul universitar 2016-2017, proiectul atelierului „Conversia urbană a siturilor industriale” a fost materializarea unei propuneri a profesorului Francis Metzger (Facultatea de Arhitectură „La Cambre-Horta” din cadrul Universității Libere din Bruxelles - („Université Libre de Bruxelles” - ULB) de a contribui la un studiu pe care Universitatea îl are în prezent în derulare.
Obiectul studiului a fost conversia fostei „Școli regale de jandarmerie” din Bruxelles („Ancienne école royale de gendarmerie”). Fostul proprietar, Poliția Federală Belgiană, este în curs de a muta activitatea într-un alt sediu, eliberând vechile clădiri ale școlii și creând astfel oportunitatea ca ele să își găsească o nouă utilizare, în actualul context al zonei în care se află.
Această oportunitate a fost identificată de către conducerea ULB ca fiind o ocazie unică de a crea noi spații universitare, fiind vorba, în mod special, de cămine pentru studenți; proiectul a devenit în acest moment fezabil, iar el se va concretiza în viitorul apropiat.
Una dintre premisele acestui lucru îl constituie faptul că situl pe care se află fosta școală de jandarmerie este în imediata vecinătate a celor două campusuri principale ale Universității, „Plaine” și „Solbosch”. O altă premisă este faptul că Universitatea duce lipsă de spații pentru cazarea studenților, o nevoie care cere o rezolvare cât mai rapidă, dar cu o soluție care abordează problema dintr-o perspectivă pe termen lung. Astfel, cu sprijinul autorităților politico-administrative, dorința conducerii Universității este de a dedica situl unei integrări a activităților academice, printr-o intervenție urbană care să medieze relația dintre Universitate și oraș.

Conținutul studiului

Amplasamentul se află pe Bulevardul Général Jacques la numărul 210, în comuna Ixelles, pe un teren de aproximativ 50.000 mp, în sud-estul orașului Bruxelles. Terenul fostei „Școli regale de jandarmerie”, construită în anul 1909 în stil eclectic, este delimitat de străzile Général Jacques, Juliette Wytsman, Fritz Toussaint și Couronne. Piața Flagey se află la 1,5 km în direcția nord-est, iar la nord, la o distanță de 2,5 km, se află cartierul european Schumann, sediu al organizațiilor Uniunii Europene.
În apropiere se mai află alte două situri ce aparțin tot poliției, fosta cazarmă „Lieutenant Général Baron de Witte de Haelen” (pe Bulevardul Général Jacques 292) și cazarma „Major Geruzet” (aflată tot pe Bulevardul Général Jacques, la numărul 294). Și aceste două situri vor fi în curând eliberate de către actualii proprietari, creând astfel oportunitatea unei intervenții la o scară urbană mare, intervenții ce prezintă un potențial ridicat în ceea ce privește reînnoirea urbană a zonei.
Istoria proiectului inițial al cazărmilor (dar și a conversiei lor) reflectă relația strânsă ce există între orașele Bruxelles și Paris. Arhitectura și modul de alcătuire al celor trei cazărmi de pe Bulevardul Général Jacques, au fost inspirate de clădirile academiei militare aflate pe Champs-de-Mars din Paris. Ideea unui program de conversie funcțională care va transforma fostele cazărmi într-un oraș universitar internațional a avut ca punct de inspirație tot capitala Franței, unde, între anii 1925 și 1969, a fost construit un campus studențesc internațional, cunoscut sub numele de „Cité Internationale Universitaire”. Campusul este alcătuit din 40 de clădiri independente, într-un amestec voit de stiluri arhitecturale specifice diferitelor țări (și culturi) cărora le aparțin (printre arhitecții care au proiectat unele dintre clădiri se numără Le Corbusier și Lucio Costa). De asemenea, ideea este completată de dorința de a face din fostele cazărmi un punct de interes al orașului Bruxelles, care să aibă aceeași efervescență și viață pe care o are cartierul latin („quartier latin”) din Paris, sub influența Universității Sorbona.

Cu toate acestea, deși intențiile inițiale sunt aceleași, contextul oferit de orașul Bruxelles este foarte diferit de cel al Parisului, astfel, intervențiile presupun un mod diferit de interpretare și de rezolvare a programelor arhitecturale.
Deoarece întocmirea documentației de urbanism și arhitectură în vederea unei investiții de proporții în zonă este la început de drum, obiectul studiului l-a constituit formularea unei strategii de intervenție urbană și arhitecturală în cadrul incintei fostei școli de jandarmerie, prin conversia structurilor clasate ca monumente istorice și construirea de noi clădiri care să asigure funcționarea viitorului oraș studențesc.
Tema proiectului a cerut implementarea într-un context dat a unui campus internațional de cămine pentru studenți, care să ofere toate facilitățile necesare desfășurării vieții de student în condiții optime. Astfel, în afară de spațiile pentru cazare, proiectul campusului a trebuit să prevadă o serie de dotări precum magazine, cantină, spații pentru recreere și sport, bibliotecă și spații pentru studiu individual.
Atelierul și-a propus să găsească o soluție optimă pentru punerea în valoare a componentelor patrimoniale, în cadrul unei intervenții care să permită un dialog echilibrat între nou și vechi - conversia fostelor cazărmi ale școlii urmărind continuitatea țesutului urban în interiorul sitului - și introducerea acestuia în trama urbană a orașului (și a locuitorilor lui).

Obiectivele studiului

Ce se întâmplă când funcțiunea originală a unei clădiri nu mai satisface nevoile actuale? Cum se poate interveni în vederea reintroducerii spațiilor abandonate în circuitul cotidian? Cum se poate defini un raport echilibrat cu contextul construit existent? Cum se poate stabili un raport indispensabil între spațiul public al orașului și cel al noului ansamblu? Care este tipologia optimă de locuință pentru studenții secolului al XXI-lea?
Prin răspunsul la aceste întrebări, proiectele elaborate în cadrul atelierului au căutat o manieră integrată de abordare a proiectului, între conceptul general, caracterul locului, strategia urbanistică și sustenabilitatea intervenției arhitecturale. De asemenea, s-a căutat ca demersul arhitectural propus să înțeleagă și să interpreteze datele locului și ale dinamicii acestuia, în timp, și să formuleze un răspuns care se așază într-o continuare firească a spiritului locului.
Atelierul și-a propus să exploreze modul optim de a locui și trăi pentru studenții de astăzi, analizând caracteristicile unei locuințe destinate vieții de student: metri pătrați necesari, număr de studenți per cameră, facilități incluse în unitatea de cazare vs. facilități cu uz colectiv etc. Proiectele au studiat diferențele de rezolvare a unor spații de cazare pentru studenți pornind de la două premise diferite: conversia unei clădiri existente - fostele cazărmi - și construcția de la zero a unor spații noi. Demersul proiectelor a urmărit identificarea unor tipologii a spațiilor de cazare care să răspundă nevoilor actuale, oferind multiple moduri de conviețuire, pornind de la experiența și viziunea proprie fiecărui student în parte.

În ceea ce privește reabilitarea și reciclarea fondului construit existent ca motor/instrument de regenerare urbană, proiectele au anticipat impactul conversiei fostelor cazărmi asupra vieții sociale și culturale a orașului Bruxelles.

Proiect de specialitate an V, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
Colectiv îndrumare: lect. dr. arh. Andrei Eugen Lakatos, asist. drd. urb. Caterina Alexandra Roșca, asist. dr. urb. Cristina Canciovici, drd. arh. Alina Novac, arh. Iarina Tavă.
Invitați: conf. dr. arh. Cristina Enache (UAUIM), arh. Oana Bogdan (Bogdan & Van Broeck Architects, Bruxelles)

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR 4-5/2017
ARHEOLOGIE INDUSTRIALĂ