Dosar tematic

O universitate, trei facultăți

O universitate, trei facultăți
Facultatea de Arhitectură
Facultatea de Urbanism
Facultatea de Arhitectură de Interior

Creatoare de unitate şi originalitate, ancorată în domeniul artei și tehnicii, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti deţine, prin tradiţie și inovație, prin talentul și efervescența absolvenților săi un loc de prim rang în consolidarea şi dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, artei şi culturii naţionale.
UAUIM este singura universitate din ţară din acest domeniu şi printre puţinele instituţii universitare similare din Europa care, în mod articulat, organizează formarea profesioniştilor cu acest spectru larg al specializărilor: arhitectură, urbanism, peisagistică şi amenajarea teritoriului, arhitectură de interior şi design de produs, restaurarea şi conservarea monumentelor de arhitectură. Specificul vocaţional al învăţământului de arhitectură şi urbanism determină ambivalenţa tipurilor de cercetare: pe de o parte, promovarea cercetărilor ştiinţifice fundamentale (în domeniul teoriei arhitecturii şi urbanismului, a istoriei arhitecturii, a tehnologiilor arhitecturale, a conservării şi restaurării monumentelor, a designului şi amenajărilor interioare etc.) şi, pe de altă parte, încurajarea cercetărilor cu caracter aplicativ, cu pronunţat accent de creaţie, cum sunt studiile şi proiectele de specialitate asimilate cercetării ştiinţifice.
Această deschidere largă a domeniului cercetării şi creaţiei artistice ilustrează varietatea specializărilor şi preocupărilor cadrelor didactice ale Universităţii. În ambele ipostaze, activitatea de cercetare din UAUIM pune accent pe interdisciplinaritate. Studiile de licență promovează un demers progresiv, gradat, global și creativ, care va familiariza studentul cu varietatea problematicii arhitecturale.

Facultatea de Arhitectură
Prin programul de studii cu durata de 6 ani Facultatea de Arhitectură este continuatoarea directă a învățământului universitar de arhitectură românesc inițiat în 1892.
Configurația actuală a procesului de formare a viitorilor arhitecți este rezultatul sintezei dintre tradiția istoricei Școli de Arhitectură bucureștene și modernitatea asumată în prezent, în consonanță cu învățământul de arhitectură contemporan din lume. În reformarea recentă a învățământului de arhitectură din cadrul UAUIM, un rol important l-a avut colaborarea constantă cu școlile europene de arhitectură, dar și cu școli din afara spațiului european, precum și cu organizații profesionale naționale (OAR, UAR) și internaționale (UIA-UNESCO, EAAE, ACE etc.).
În septembrie 2008 programul de studii „arhitectură 6 ani” oferit de UAUIM a fost evaluat cu succes de către Grupul de coordonare-experți pentru calificările profesionale din cadrul Comisiei pentru acreditarea profesiilor reglementate (arhitectură, medicină) a Consiliului Europei; ca urmare, calificarea conferită este recunoscută la nivel european și permite absolvenților practicarea profesiei în oricare din țările membre UE, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE, actualizată prin Directiva 2015/55/CE.
În cadrul evaluărilor periodice inițiate în 1998, RIBA (Royal Institute of British Architects) a validat de fiecare dată diploma de arhitect conferită de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, ceea ce permite absolvenților exceptarea de la examinările RIBA „Part One” și „Part Two” în vederea înscrierii în ARB (Architects Registration Board) pentru practicarea profesiei în Marea Britanie.
Programul de studii de arhitectură predat în limba engleză oferă un mediu dinamic și prietenos în care studenții sunt încurajați și inspirați să învețe și să gândească creativ, pentru a-și atinge potențialul de angajare în proiectarea de arhitectură și în alte domenii creative.
În cadrul Facultății de Arhitectură UAUIM funcționează din 2007 ciclul de studii de licență în specializarea „Conservare și Restaurare de Arhitectură”. Programul de studii asigură pregătirea generală de arhitectură la nivelul ciclului de licență, cu aplecare particulară asupra patrimoniului construit, ca depozitar de valori culturale validate și resurse reutilizabile.

conf. dr. arh. Horia Moldovan,
decan Facultatea de Arhitectură

Facultatea de Urbanism
Facultatea de Urbanism a fost înființată în anul 1997 în cadrul institutului devenit astăzi Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, fiind singura instituție de învățământ superior din România care pregătește urbaniști, profesie nou apărută în țara noastră.
Este reprezentată la nivel european prin apartenența la AESOP - Association of European Schools of Urban Planning și REA - Reseau des Ecoles d’Architecture, Urbanisme et Paysage de la France, Europe Centrale et Orientale.
Absolvenții Facultății de Urbanism sunt pregătiți pentru a se integra în colective de cercetare-proiectare sau în administrație, implicându-se în soluționarea problemelor specifice din domeniul amenajării teritoriului, urbanism și amenajare peisagistică. Facultatea de Urbanism are un număr de cca 400 de studenți în ciclul I (licență) și cca 100 în ciclul II (master). Cele două specializări (urbanism și peisagistică) funcționează pentru cele două cicluri de învățământ în grupe diferite, pe curricule academice separate.

Programa de învățământ rezervă un loc important pregătirii de arhitectură socotind că tradiția românească, precum și tendințele actuale în planul formației în domeniul urbanismului și amenajării peisajului implică stăpânirea spațiului cu mijloace specifice. În același timp, în programa analitică sunt incluse cursuri și activități care pregătesc absolvenți pentru lucrul în echipe multidisciplinare pentru cunoașterea problemelor specifice (demografie, statistică, topografie, echipare tehnico-edilitară, sisteme informatice geografice, sisteme informaționale, economie urbană, sociologie, drept urban etc.).
Sistemul de credite transferabile permite absolvenților Facultății de Urbanism (specializările Proiectare și Planificare Urbană și Amenajarea și Planificarea Peisajului) ca, în condiții bine precizate în Regulament, să-și echivaleze unele activități, pentru a urma după licență cursurile Facultății de Arhitectură și a obține, fără funcție complementară, și diploma de arhitect.
Masterele de urbanism (ciclul II) sunt deschise atât licențiaților în urbanism, cât și specialiștilor din domenii conexe (arhitectură, inginerie, transporturi, economie, geografie, sociologie, istorie, horticultură) în vederea dobândirii competențelor și abilităților necesare pentru obținerea dreptului de semnătură și înscrierea în cadrul Registrului Urbaniștilor din România (RUR). De altfel, Facultatea de Urbanism reprezintă principala instituție de învățământ superior din România care formează specialiști în domeniul urbanismului.

conf. dr. arh. Claudiu Runceanu,
decan Facultatea de Urbanism

Facultatea de Arhitectură de Interior
Cea mai tânără dintre facultățile Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și unică în țară prin profil și formare, Facultatea de Arhitectură de Interior este în mod categoric desprinsă din tradiția modernității, când „de la lingură la oraș” arhitectul asocia obiectul-sistemului, într-o perioadă în care atributele albertiene deveneau din ce în ce mai actuale. Apariția unei secții dedicate designului este considerată rezultatul unui efort colectiv al catedrei de Studiul Formei-design, care, începând cu anii ’70, prin Anton Dâmboianu, Paul Constantin, Paul Bortnovschi și alți colegi, în continuare cadre didactice ale școlii, au ținut pasul mișcării internaționale, susținând libertatea conceptuală și limitând compromisurile determinate de finalizarea produsului din industriile naționale de echipamente și mobilier.
Tineri arhitecți alături de colegi ingineri și economiști au reușit să introducă propria filozofie bazată pe răspunsul dat unor probleme vii ale societății noastre. Televizorul Sport, Lăstunul etc. sunt doar câteva dintre exemplele care denotă nu doar inițiativa, ci efortul și implicarea constantă a celor care au scris istoria designului românesc. Tradiția continuă să modeleze caractere și astăzi: profesori și studenți dornici să afirme valorile autohtone, conturând noi perspective învățământului de specialitate.

Relația subtilă dintre interior-exterior, formă și funcțiune, cu toate trecerile sale graduale, în care aparent se ignoră esteticul, dintre perioada modernismului târziu și regionalismul critic, va deveni subiectul principal al conceptualizării arhitecturii de interior, așa cum o definea Adolf Loos. Eliberarea artei de orice principiu, derivat din lumea clasică este, după cum am considera astăzi, un fapt evident. În formarea studenților însă filtrul și mecanismul valorilor esteticii este fragil, deformat de seducția imaginii, după cum Robert Venturi anunța degradarea simbolică a metropolei. Arhitectul în formare caută reperele unor valori greu de regăsit în construcții care luptă cu gravitația, în funcțiuni care par a se contopi și multiplica indiferent de necesitatea utilizării spațiului sau în imagini consumeriste. Astfel, scopul pedagogic este acela de a căuta limita a ceea ce este încă sensibil într-un oraș metamorfozat. Această sensibilitate primește o serie întreagă de relevanțe: de la elementul arheologic, de patrimoniu, la cel participativ sau la ideea confortului psihologic fără bariere care țin de fizicitate, prin noțiunea generică de „universal design”.
Rigoarea compozițională a ordinelor clasice, cunoașterea simetriei oferă arhitectului de interior baza înțelegerii evoluției artei construirii, urmărind valori estetice judicioase în orice operă contemporană.
Și astăzi privim cu mândrie către studenții și absolvenții care se afirmă câștigând concursuri internaționale prestigioase (Electrolux), definind „stiluri ale arhitecturii de interior” (IOKA design) sau fiind invitați la târgurile de profil din Köln sau Milano. Cu toate acestea, menirea cadrelor didactice ale facultății este alta. Atât cursurile teoretice, cât și atelierele de proiectare doresc să apropie studentul de lumea vie, să-l ajute să recunoască în vecinătatea sa toate acele variabile care intră în procesul de creație. Vor înțelege astfel natura punctuală a fiecăruia dintre gesturile lor compoziționale. Interconectivitatea cu spațiul - considerat eveniment, materia vibrantă, va imprima, în cel puțin câțiva dintre ei pasiunea de a căuta esențe, în spiritul lui Merleau Ponty. Doar astfel arhitectura se poate detașa de limitările-i materiale.

conf. dr. arh. Oana Diaconescu,
decan Facultatea de Arhitectură de Interior