RDW

De la abstract la concret

Turnul Mănăstirii Golia din Iaşi

Ce este alegoria? Un procedeu artistic constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. Având în vedere echilibrul fragil dintre latura artistică a arhitecturii şi cea practică, putem concluziona că arhitectul are cea mai dificilă sarcină în găsirea armoniei.

De-a lungul istoriei, arhitectura a reacţionat cel mai lent la schimbări de paradigmă, dar cu rezultatele cele mai stabile. De fiecare dată însă, curentele arhitecturale care apar transmit cu fidelitate realităţile sociale ale vremii: de la palatele regilor antichităţii, care impun prin scară şi monumentalitate, la catedralele gotice, care subliniază insignifianţa omului în faţa lui Dumnezeu, dar şi cuvântul greu pe care îl avea Biserica în Evul Mediu, la fabricile epocii industriale, simbol al eficienţei şi efortului uman dedicat revoluţiei pe toate planurile: cultural, social, al infrastructurii şi dezvoltării. Secolul al XX-lea vine şi schimbă însă acest ritm placid şi tulbură tot mecanismul cognitiv; totul se accelerează. Kázmér Kovács spune că, „în cazul peisajului ca «orizont» existenţial în sensul figurat, dominaţia suverană a vizualului în cultura post-industrială nu mai trebuie să fie demonstrată. Exemplele extreme ale manifestării acestei tendinţe abundă, de la locuinţa experimentală a lui Bill Gates, în care ecrane imense de mare rezoluţie, conectate la calculatoare superputernice capabile să caute în imense baze de date cu imagini, pot afişa orice peisaj sau orice operă de artă în orice moment, la «grădina verticală» a lui Patrick Blanc pe una din faţadele noului Muzeu Branly de la Paris”1. Lista de exemple poate continua; însă ideea de bază este că, într-o paradigmă atât de volatilă ca postmodernul, arhitectului îi este din ce în ce mai greu să atingă echilibrul fragil mai sus-menţionat.

Postmodernismul este, poate, curentul în care alegoria se exprimă cel mai liber, cu o paletă infinită de posibilităţi şi direcţii, medii de expresie şi o societate pregătită să le accepte. Dacă în Evul Mediu gânditorii erau arşi pe rug, în postmodernitate „anything goes” (totul se acceptă).

Citiți textul integral în nr. 1 / 2012 al Revistei Arhitectura.

Notă:

1 Kázmér Kovács, „Perspectiva si refugiul”, în Secolul 21, nr. 7-9/2006, București.

Comments

comments

Comments
2 Responses to “De la abstract la concret”
  1. Horia Ungureanu spune:

    O precizare vis a vis de pozele care incheie articolul: prima este cu Muzeul Mihai Eminescu, in timp ce ultima corespunde Hotelului restaurant Castel.

Powered by Jasper Roberts - Blog