RDW

Casa cu blazoane din Chiojdu – Restaurare, consolidare și punere în valoare

17_cmyk

Această construcţie, datând din jurul anului 1823, este expresia convingătoare a unui repertoriu de modele constituit în habitatul sătesc unde, ca în multe alte locuri din ţară, localnicii erau proprietarii moșiei, într-un sistem comunitar de utilizare şi administrare, atestat pe teritoriul României din perioada medievală timpurie şi păstrat până în zilele noastre. Cu o plastică arhitecturală expresivă, calitate susţinută printr-un repertoriu decorativ complex şi subtil, clădirea este o capodoperă a arhitecturii săteşti din România şi din arealul balcanic, probând genialitatea meşterilor din zonă şi largile interferenţe stilistice care au conferit acestui areal identitate şi prestigiu.

Satul Chiojdu, din judeţul Buzău, este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea, când domnitorul Mircea Ciobanul întărea lui Dragomir şi Gonţea, cu fraţii lor Stroe, Voicilă, Nan cu fiii partea lui Călin cumpărată de bunicul lor Voicilă, în timpul domnitorului Basarab cel Tânăr. Satul, care făcea parte din judeţul Saac, desfiinţat în 1845, era unul moşnenesc, aşa cum rezultă din cuprinsul documentelor din această perioadă.

Clădirea a fost ridicată la mijlocul sec. al XVIII-lea și supusă unei intervenții radicale la începutul secolului al XIX-lea, când a fost extinsă cu încăperea poligonală situată în extremitatea tindei opuse intrării și fațada a fost împodobită cu stucaturi modelate la poziție, cu un repertoriu ornamental inspirat din lumea vegetală (simboluri ale pomului vieții). Interesant este șirul de blazoane circulare care decorează parapetul foișorului, unde piesa centrală poartă simbolul vulturului bicefal.

1_cmyk

Din etapa originară s-a păstrat colonada și grinda fruntară de la foișor, modelată manual din lemn de stejar, cu motive decorative de sorginte simbolică.

Un document din anul 1759, o foaie de împărţeală a moşnenilor din Bâsca pentru părţi de moşie aflate în Zmăciniş, Brădet şi Plescioara, aminteşte de membrii familiei Izbăşeştilor, Tudor şi Dumitru, cu părţile ce le aveau în moşiile amintite anterior.

Mai multe informaţii le furnizează un document din anul 1861, care prezintă averea lăsată moştenire de Oprea Izbăşoiu din satul Chiojdu. Acesta avea proprietăţi în moşiile Zmăciniş, Brădet şi Plescioara, deţinute cu un secol în urmă de Tudor şi Dumitru. Documentul descrie locuinţa de zid cu 5 încăperi sus, una dedesubt şi beci, precum şi în faţă foişor ca fiind casă părintească. În incintă exista, alături de locuinţă, o cuhnie cu 2 încăperi, sală la mijloc şi galerie în faţă, învelită cu şindrilă, o magazie şi un grajd vechi, încăpător pentru 6 cai, şi 2 şoproane, totul sub un acoperiş. Sunt date detalii referitoare la mobilier şi inventarul gospodăresc, informaţii valoroase utilizate la elaborarea documentaţiei de restaurare.

Cutremurele şi lipsa lucrărilor de întreţinere au afectat grav structura de rezistenţă şi învelitoarea construcţiei, producând dislocări masive ale zidurilor şi prăbuşiri parţiale ale planşeelor, fiind afectate nu numai elementele constructive, dar mai ales decoraţia în stucatură, componentă de excepţie a plasticii de arhitectură păstrate până astăzi în foarte puţine cazuri.

Citiți textul integral în numărul 2 / 2015 al Revistei Arhitectura

text și foto: Călin HOINĂRESCU

 

 

PROIECTANT: SC. RESTITUTIO SRL Ploiești – arh. Călin HOINĂRESCU, ing. SANDOR Zoltan

EXECUȚIE: SC TAINA LEMNULUI SRL – Vasile POP; SC ICUMEST SRL; SC MOȘNEANUL&DIO SRL – ing. FLORIN DRĂGULIN

RESTAURARE COMPONENTE  ARTISTICE: SC PATRIMONIU SRL – Ion CHIRIAC

NOTELE REDACȚIEI

1 Textul articolului a fost publicat într-o versiune mai amplă în „Revista Uniunii Restauratorilor de Monumente Istorice”, nr. 3/2015.

2 Complexul „Casa cu blazoane” de la Chiojdu va găzdui Centrul de Cultură Arhitecturală Rurală al Uniunii Arhitecților din România. Programele și activitățile centrului vor fi orientate către cercetarea, revitalizarea și promovarea culturii moșnenești – tradiții și meșteșuguri caracteristice zonei, arhitectură și patrimoniu rural, formarea tinerilor în meșteșuguri/ meserii de restaurare/ întreținere a arhitecturii și patrimoniului rural. Centrul va colabora cu autoritățile și organizațiile locale în proiecte de creștere economică sustenabilă în mediul rural. Activitățile centrului vor fi completate de expoziții, seminarii și tabere de creație ale arhitecților.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog