RDW

Programul de locuire, de la învăţământ la realitate

cmyk_2-2015_politici-pentru-locuire_AS_05_Programul-de-locuire--de-la-invatamant-la-realitate_10

Housing – from Education
to Reality

„A proiecta în şcoala de arhitectură înseamnă a-ţi pune întrebări, a te apropia, a înconjura şi a găsi propriul tău răspuns cu ajutorul profesorului. De fiecare dată din nou.”1În secolul al XVI-lea, studiul corpului uman a devenit fundamental pentru învăţământul artistic din Europa. Acesta era considerat, pentru artiști şi arhitecţi, o emblemă de intelectualitate. Erau formele de bază, ideale – ale corpului, ca şi ale spaţiului: rezultatele studiului şi meditaţiei.

Dacă schimbăm planul de referinţă, locuirea – cea care ne-a preocupat pe noi toţi în ultimii ani, sub diversele ei forme (de la locuirea individuală la cea colectivă) pare a fi, aidoma structurii corpului uman, racordul legitim la marile îngrijorări şi aspiraţii arhitecturale contemporane.

Cu puţin timp în urmă, am citit o reflecţie a arh. G. M. Cantacuzino care mi-a întărit convingerea că studiul locuirii reprezintă „cărămida” fundamentală a arhitecturii. „Fac casa unui om… las deci oraşului în care el trăieşte întipărirea voinţei sale. În conglomeratul social al unui oraş, schiţez astfel ideograma unei personalităţi.”2

Morala ideilor de mai sus este că studiul profund al locuirii în şcoala de arhitectură Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, în anii 2 şi 3, reprezintă cu siguranţă un lucru bun.

Acum, temele de proiect sunt mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele dau doar un indiciu, furnizează un pretext, iar fiecare student îşi construieşte, de fapt, propria temă, asistat de îndrumători.

În măsura în care viziunea propusă este pertinentă (lucru pe care profesorul îl evaluează, argumentat), proiectul final poate fi judecat, în primul rând, în raport cu această viziune. Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane diferite, mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte, sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor dintre sit şi program.

Se urmăreşte transformarea expoziţiei de după fiecare proiect într-o discuţie constructiv-critică a direcţiilor de formare, a priorităţilor şi metodelor de îndrumare propuse de fiecare atelier; se propune prezentarea în aceste expoziţii a unor proiecte evaluate diferit (note mici, medii, mari). Cele de mai sus se adaugă unor idei cuprinse în exerciţiul „schiţă de schiţă”, pe care acum îl completăm printr-o temă „surpriză” întocmită de un profesor invitat.

Temele de studiu încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat: ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează, în primul rând, este buna raportare la acest dat.

Citiți textul integral în numărul 2 / 2015 al Revistei Arhitectura
NOTE: 

1 Peter Zumthor.

2 G. M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, București, Editura Eminescu, 1977.

Housing within the university curricula is certainly a good aspect. In practical terms for a housing project, students under professors’ guideline have the freedom to elaborate the theme according to their perception and vision. From the point of view of the location, housing projects consider various urban alternatives.The purpose of the projects is multiple. One is to build the critical and ethical conscience of students. The second is to educate the future architects to understand how architectural decisions impact a given location, the neighbouring area and the environment. The comprehensive analysis and various development scenarios of a location ensure the enhancement of the critical architectural thinking.

The following six topics of the architectural study raise several issues, and directions that are recurrent:

RELATION WITH THE NEIGHBOURHOOD

During the second and third year of study students develop the analysis capacity and skills. Within the city, the project sites are different and display various problems and cases. The analysis of the project context and neighbourhood and their comprehensive understanding support the development of critical architectural thinking.

MATERIALITY RECOVERY

To understand what and why is built, what is the purpose and the best use of various materials are issues and priorities for all exercises, critical aspects learned in the second year

PROGRAMME REVALUATION

To design or build without questioning the quality of life tailored for a specific neighbourhood is meant to fail. This is why a permanent revaluation and update of the program according to a given situation and location is a must. The housing projects  for the second and third year integrate various aspects such as private and public actors and interests, the individual and condominium houses and living styles in coordination with the specificity of a certain location or neighbourhood from a social, cultural point of view, with focus on:

•  Compositional architecture;

•  Types of collective housing;

•  Habitation functions and symbols;

•  Housing and the city;

•  Architecture and eco-technology;

•  Housing and urban morphology; Operations;

•  From theory to architectural experiment; Amereida and Arhipera;

•  Density and perception;

•  Collective housing in Romania;

•  Sustainable architecture and design.

 

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog