Protejarea patrimoniului și accesul la justiție al ONG-urilor

În 2008, când Asociația Salvați Bucureștiul se lansa public prin raportul București. Un dezastru urbanistic, afirmând că legea urbanismului trebuie schimbată, probabil puțini credeau în voința și puterea societății civice de a acționa în acest sens. Capitala se confrunta cu distrugeri ireversibile ale patrimoniului urbanistic și arhitectural, cu dispariția spațiilor verzi, toate în favoarea noilor clădiri de birouri nerelaționate cu orașul și a „mallurilor de cartier”. În paralel, administrației Bucureștiului îi lipsea profesionalismul și etica, fiind un simplu aparat de aprobare mecanică a proiectelor imobiliare. A urmat, în ciuda opoziției politice, diminuarea urbanismului derogatoriu prin modificarea Legii urbanismului. Dar legislația strictă trebuia aplicată, aceasta în condițiile în care în România respectarea legii, chiar de către autoritățile statului, este o problemă. Activiștii asociației au realizat că și campaniile civice trebuie să se maturizeze, să depășească stadiul criticilor fără finalitate aduse în jurul meselor rotunde și în pliante. Din 2008 și până în prezent, cu o echipă având între 2 și 6 membri, asociația a câștigat 23 de litigii în instanță prin care a stopat sau întârziat proiecte dezastruoase pentru mediul și patrimoniul cultural bucureștean, a organizat numeroase acțiuni de stradă, dezbateri, a asistat sute de cetățeni afectați direct de problemele urbanistice ale Bucureștiului să-și ceară în instanță drepturile constituțional garantate și a îmbunătățit multe proiecte legislative în domeniile pentru care militează. Ghidul Practică judiciară. Protejarea patrimoniului și accesul la justiție al ONG-urilor, folosind exemple de cauze câștigate de ONG-uri din țară, arată că apelul la instanța de judecată este pârghia cea mai eficientă pe care o au campaniile civice pentru salvgardarea unor importante obiective de patrimoniu sau pentru îmbunătățirea legislației în domeniu. Așa cum accesul la justiție s-a dovedit eficient în campaniile Salvați Bucureștiul și în Campania Salvați Roșia Montană, acesta poate deveni la fel de eficient în alte campanii civice ale ONG-urilor din România. Culegerea este împărțită în trei secțiuni principale: Sentințe de suspendare, Sentințe de anulare și Sentințe care recunosc dreptul și calitatea ONG-urilor de a avea acces la justiție. Sunt prezentate: cursul dezbaterilor, principalele susțineri ale părților, precum și motivele reținute de instanțele competente pentru pronunțarea soluțiilor judecătorești. Comentariile care însoțesc sentințele sunt corelate cu stadiul respectivelor campanii civice și cu problemele care au generat litigiile. Se arată cum soluția judecătorească a influențat evoluția campaniilor și care este continuitatea demersurilor ONG-urilor.

„ONG-urile au dobândit un acces la informații mai amplu și au avut ocazia de a dezbate, de pe poziții de egalitate, probleme specifice cu care se confruntă bunurile de patrimoniu ale unei comunități la un moment dat. Litigiile respective au evidențiat o serie de incoerențe, deficiențe și situații injuste în reglementarea în legislația românească a unor aspecte ce țin de protejarea patrimoniului. Experiența «litigioasă» a crescut mult capacitatea ONG-urilor de a face propuneri eficiente pentru îmbunătățirea legislației specifice precum și pentru creșterea gradului de participare a comunităților locale la luarea deciziilor ce afec-tează soarta patrimoniului cultural, arată dr. Liviu-Marius Harosa, lector universitar la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, în prefața cărții. Volumul a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Arhitecților din România prin intermediul „Observatorului Urban”.

Ghidul este disponibil și în variantă online

http://www.salvatibucurestiul.ro/.