Arhitecturi în creștere

Zoom in/out (între)întrebare și răspuns

ZOOM IN/OUT biroudearhitectură; de fapt, ZOOM IN/OUT este un birou de arhitectură; credem că, asemenea deja consacratului „bardezi”, formularea „biroudearhitectură” ne oferă posibilitatea de a fi un pic ironici, de a ne juca cu „dimensiunea” noastră reală; cred că, la un moment dat, am încercat mai multe variante de subtitlu, dar am ajuns la concluzia că „trebe să știe omu’ despre ce e vorba”; de fapt, ZOOM IN/OUT este un birou mic care încearcă să propună propria lui variantă de răspunsuri; bun, sună pretențios... „creșterea” noastră înseamnă, în primul rând, întrebări... și un traseuuuuuuuuuuuu până la răspuns. Partea bună cu întrebările este că reușesc să te țină treaz; partea proastă este că, de multe ori, te țin treaz și noaptea, și când ieși cu prietenii, și când ar trebui să te relaxezi, și când este vorba despre altceva; creștem întrebând; fiind curioși până la exasperare; ne chinuim reciproc și de multe ori pe noi înșine; punem semn de întrebare la început de idee și la sfârșitul ei; punem sub semnul întrebării mai tot; aroganță?! (uite întrebarea)... am zice că, mai degrabă, este vorba de căutare, de nesiguranță, de neîncredere, de învățare, de curiozitate, de transformare și de multe alte „și”-uri; în ultimă instanță, de creștere... cum abordăm asta?; ce vrem a spune?; ce vrea beneficiarul?; „tu înțelegi ceva?!?!”; ce vrea să zică ăsta?; încercăm sau nu?; de ce așa și nu altfel?; cum ar fi mai bine?; dar alții cum au făcut?; te-ai uitat pe net?; proiectul ăla l-ai văzut?; ai studiat detaliul?; dar oare este ok?; nu ar mai trebui să mai punem ceva?; cu restul ai vorbit?; ce au zis?; au zis că este ok?; avem cum să rezolvăm?; oare asta își dorește?; oare am înțeles bine?; ce stipulează contractul?; ai făcut factura?; ai depus aia?; au ieșit actele?; dar oare este îndeajuns?; când intră banii?; ce facem cu ăștia?; chiar crezi că e bine?; oare nu e prea mult?; nu ai vrea să mai lași de la tine?; intrăm în buget?; cât e bugetul?; ce avem de făcut azi?; ai fost pe șantier?; oare stă?; ai terminat?; știi când avem predare?; iar a căzut netul?; s-au terminat randările?; de ce se deschide ușa așa?; cine face asta și cât costă?; unde găsim restul?; cine vorbește cu el?; s-a terminat?; suntem mulțumiți?; avem și noi weekend în weekendul ăsta?... Întrebările sunt precum ritmul cardiac - țin în viață organismul ZOOM IN/OUT. La fel de adevărat este că, de multe ori, sunt puerile; la fel de adevărat este că, de multe ori, procesul în sine are de suferit; „bine, mă, ce întrebare pui și tu!!!”; procentual, nu putem da publicității cam câte întrebări au rămas fără răspuns sau câte răspunsuri ne-au descurajat sau ne-au gripat motoarele; așa cum nu putem afirma cu certitudine cam de câte ori am fost incomozi, enervanți și pe lângă subiect întrebând; la fel cum, nu de puține ori, ne-am trezit întrebând și discutând despre lucruri care nu aveau nicio legătură cu „proiectul”, cu „beneficiarul” sau cu „arhitectura”. „De ce trag clopotele, Mitică? –De sfoară...” Cineva, cândva, undeva, zicea că este important să știi să pui întrebarea corectă (sau întrebările corecte)... bun, care sunt ele nu am aflat încă; în continuare, umplem pagini A4 cu schițe și întrebări; suntem la început; creștem... creștem „arhitectură” și sperăm că și „arhitectura” ne crește pe noi... pentru ZOOM IN/OUT, norii încă se duc... Răspunsurile... trebuie să ofere, să cristalizeze, să pună borne kilometrice și puncte de reper; răspunsurile pe care am reușit să le oferim până în acest moment definesc harta existen-ței noastre în interiorul fenomenului „arhitectură”; definesc gradul nostru de (i)maturitate, (lipsa)dramul(ui) de talent, (in)capacitatea de comunicare cu beneficiarii, măsura în care am reușit să (nu)„reușim”, drumul (lung) pe care îl mai avem de parcurs. Ne definesc... nu ne aparțin întotdeauna, presupun „o luptă” continuă, cu noi înșine, cu cel de lângă, cu ceilalți și cu „arhitectura”... răspunsurile înseamnă rezultatul unui proces pe al cărui cec am semnat „în alb”; sunt contradictorii, de multe ori aberante și cer asumare; este dificil să zici „da, așa facem”când plaja de răspunsuri posibile este atât de largă; uneori simple, alteori greu de intuit, sunt, la final, singurele care încheie etape, atât în procesul de „creștere”, cât și în cel de „arhitectură”; căutăm să nu punem „corect” sau „greșit” în dreptul lor; simpla lor existență este mult mai importantă pentru noi decât aceste atribute; un răspuns „greșit” poate fi sursa descâlcirii multor ițe, așa cum un răspuns „corect” poate însemna superficialitate, un proces de macerare încheiat mult prea devreme; încurajăm colaboratorii, beneficiarii să răspundă alături de noi întrebărilor, pentru că „arhitectura” nu este o știință ocultă care să ne aparțină doar nouă; arhitectura este un flux de energie și informație care se transformă la final în răspuns - dat nouă, dat beneficiarilor și imediatului pe a cărui matrice ajunge să se grefeze. Răspunsurile ZOOM IN/OUT sunt doar unele dintre posibilele ipostaze ale „răspunsului”; contextul diferit, permisivitatea afectivă, capacitatea intelectuală de a pătrunde întrebările și provocările ridicate definesc doar o posibilă ipostază a răspunsului; este dificil a vorbi în termeni autocritici asupra celor propuse, făcute, nefăcute încă, pentru că toate aceste „răspunsuri” s-au justificat la momentul lor T0; credem că mult mai important este demersul, încercarea de a înțelege cum acest întreg proces poate fi mai clar, mai fertil și mai permisiv pentru toți cei care participă la el. Și aceste rânduri sunt o variantă de răspuns; de răspuns la provocarea de a vorbi despre noi, din perspectiva „arhitecturilor în creștere”; am încercat să spunem despre noi și despre relația directă cu acest fenomen spectaculos care este „arhitectura”, din perspectiva unei entități tinere; incapabile poate, în acest moment, să vorbească despre idei, concept, stil, curente, vectori de acțiune, management, soluții de eficientizare a procesului etc.; ne aflăm în mo-mentul în care încercăm să ne poziționăm pe firul fluxului; să înțelegem cum putem influența tot acest proces și cum ne influențează el pe noi; cum putem conferi consistență și credibilitate răspunsurilor ZOOM IN/OUT, dar și „crește-re”, „dospire” sâmburelui interior care ne conectează la acest „tot” spectaculos; ce înseamnă el, cum l-am decodifica, cum reușim (sau nu) să răspundem la toate provocările pe care ni le oferă; Așa cum nea Florentin, în înțelepciunea sa de Meșter Manole contemporan, considera că este logic să mai pună un stâlp (fără fundație) în plus față de cele date de ZOOM IN/OUT (și colaboratorii), influențând cu atingerea-i divină iremediabil „răspunsul” către beneficiar, la fel și noi considerăm că e „logic”, sau mult mai logic, să privim cu foame, poftă și multă modestie atât „creșterea” noastră, cât și capacitatea „arhitecturii” de a fi, a exista în sine și de a absorbi energii foarte diverse. Deci... dacă vă regăsiți pulsând asemnea organismului ZOOM IN/OUT, înseamnă că și voi creșteți și că aceste rânduri vă aparțin în egală măsură. Stație metrou Favorit

Proiect nominalizat la Anuala de Arhitectură București, ediția 2009, la Secțiunea Studii și proiecte. Am încercat să gândim un spațiu „un pic altfel” pentru sistemul de transport subteran bucureștean; stația de metrou Favorit propunea, în viziunea noastră, o zonă de așteptare peron luminată zenital, un pasaj pietonal subteran pentru fluidi-zarea traficului suprateran, un spațiu public în zona complexului Favorit direct legat de parcarea subterană deja existentă și un landmark pentru zona respectivă din Cartierul Drumul Taberei. Aflată pe ruta noii magistrale M5, propunerea se dorea a fi o alternativă, cel puțin teoretică, la proiectul ce se va construi. Pe această cale, încurajăm apariția concursurilor de arhitectură pentru orice tip de spațiu public românesc. Coloboratori: arh. Brîndușa Tudor, arh. Cristian Oprea [gallery link="file" columns="2" include="4896, 4895, 4894, 4893"] SUN [gallery link="file" columns="2" include="4899, 4898"] La începutul anului 2011, demaram o colaborare care s-a dovedit a fi pe termen lung cu EXPOPEDIA. Pretextul era amenajarea, în cadrul complexului comercial SUN PLAZA, a unui spațiu deschis destinat activităților de vară; un proiect ambițios ce acoperă aproximativ 3.000 mp și care dorea, prin întreg programul dezvoltat în parteneriat de EXPOPEDIA și SUN PLAZA, să ofere un spațiu și o atmosferă de bună calitate bucureștenilor; un proiect cu exigențe, cu cerințe și care a luat naștere într-un timp record pentru dimensiunea și natura sa; anul acesta, terasa de vară SUN SENSATIONS s-a redeschis, având la bază un proiect de amanajare nou, ce a păstrat elementele importante implementate în 2011, dar care s-a bazat pe transformare, pe îmbunătățire și pe experiment; atât în 2011, cât și în acest an, bronzul de început de vară s-a prins prima oară pe șantier. ApM

Unul dintre primele proiecte ZOOM IN/OUT, care, prin toată „aventura” prin care ne-a trecut, a constituit tipul de proiect-școală; unul dintre proiectele dragi la care elementul fundamental a fost încrederea reciprocă între noi și beneficiari; dialogul s-a dovedit a fi generatorul tuturor răspunsurilor ce se regăsesc în acest proiect; în acest moment, se trăiește încă bine acolo, iar familia și-a mărit între timp numărul de membri. Coloboratori: arh. Brîndușa Tudor, arh. Dragoș Coman [gallery link="file" columns="2" include="4902, 4901"] C.BV

O încercare de răspuns pentru un ansamblu de case la BV; am propus o rezolvare care „să mulțumească” atât exigențele de temă ale beneficiarului, cât și nevoia noastră lăuntrică de a „lenevi” undeva, departe, într-un spațiu plăcut, fără telefoane, fără București și fără „arhitectură”; bucuria a fost de scurtă durată, căci beneficiarul s-a retras din proiect; încă mai sperăm. [gallery link="file" columns="2" include="4905, 4904"]