Volumul pe care l-am editat, cu titlul sugestiv Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), reprezintă o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care arată că oricine poate avea iniţiativă şi propune soluţii pentru cartier şi oraş. Ea a fost lansată nu întâmplător cu ocazia Conferinţei profesionale organizate de OAR cu tema Un alt fel de arhitect – o altă abordare a spaţiului public, urmând prezentarea susţinută de Şerban Sturdza cu tema Ce fel de arhitect aşteaptă cartierele istorice?

La sfârşitul anului 2010, Primăria Capitalei a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). PUZ-ul este nesustenabil şi anacronic, cu premise şi priorităţi false, care ignoră realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier. Premisele aflate la baza proiectului sunt fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu şi asupra vieţii din cartier. Acestea nu reprezintă interesul public şi contravin politicilor urbane sustenabile, pe care România şi le-a asumat prin documente internaţionale.

Cartea arată, la iniţiativa unor specialişti grupaţi ad-hoc sub numele de Arhitecţii Voluntari, cum ar putea fi regenerată urban o zonă cu probleme (zona Matache – Gara de Nord), ţinând cont de identitatea locului şi de resursa locală principală, cea umană, şi păstrând echilibrul între maşină şi locuitor. Un element central este menţinerea, reabilitarea şi refuncţionalizarea Halei Matache Măcelaru, monument istoric, în scop comercial. Alţi experţi în domeniul lor – dezvoltarea oraşelor (Olivier Bastin, arhitect-şef al regiunii Bruxelles), arhitectură (Şerban Ţigănaş, Ana Maria Zahariade), antropologie (Vintilă Mihăilescu), publicistică (Stelian Tănase), peisaj urban (Gruia Bădescu) – ne vorbesc, în calitate de scriitori voluntari, despre principii europene de mobilitate urbană, identitate şi memorie. De ce să nu aplicăm şi în Bucureşti o viziune coerentă de dezvoltare? La data apariţiei cărţii, februarie 2012, operaţiunea Diametrala Nord-Sud este departe de a se fi terminat. Cicatrizarea urbanistică a orașului prin regenerare urbană are un final deschis. Însăşi supravieţuirea fizică a Halei Matache stă sub semnul întrebării din cauza devastării concertate. De aceea cred că această carte-manifest va fi citită, în timp, ca parte din istoria recentă a urbanismului din România.

* Mirela Duculescu (n. 1972), istoric de artă, activitate de cercetare în istoria arhitecturii, doctorand în istoria designului românesc la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. A făcut cronică de design, a editat cărţi şi a scris articole şi eseuri în presa de specialitate. Membru fondator Arhiterra, vicecomisarul Pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2008, autor al volumului monografic George Matei Cantacuzino (1890-1960) – arhitectura ca temă a gândirii, Simetria, 2010.