Un alt fel de carte. „Cui i-e frică de cartierul Matache?”

Volumul pe care l-am editat, cu titlul sugestiv Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache - Gara de Nord din București (Pro Patrimonio 2012), reprezintă o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care arată că oricine poate avea inițiativă și propune soluții pentru cartier și oraș. Ea a fost lansată nu întâmplător cu ocazia Conferinței profesionale organizate de OAR cu tema Un alt fel de arhitect - o altă abordare a spațiului public, urmând prezentarea susținută de Șerban Sturdza cu tema Ce fel de arhitect așteaptă cartierele istorice?

La sfârșitul anului 2010, Primăria Capitalei a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzești-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureștenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). PUZ-ul este nesustenabil și anacronic, cu premise și priorități false, care ignoră realitatea complexă a vieții și locuirii în cartier. Premisele aflate la baza proiectului sunt fluentizarea și creșterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecințelor asupra mobilității în ansamblu și asupra vieții din cartier. Acestea nu reprezintă interesul public și contravin politicilor urbane sustenabile, pe care România și le-a asumat prin documente internaționale.

Cartea arată, la inițiativa unor specialiști grupați ad-hoc sub numele de Arhitecții Voluntari, cum ar putea fi regenerată urban o zonă cu probleme (zona Matache - Gara de Nord), ținând cont de identitatea locului și de resursa locală principală, cea umană, și păstrând echilibrul între mașină și locuitor. Un element central este menținerea, reabilitarea și refuncționalizarea Halei Matache Măcelaru, monument istoric, în scop comercial. Alți experți în domeniul lor - dezvoltarea orașelor (Olivier Bastin, arhitect-șef al regiunii Bruxelles), arhitectură (Șerban Țigănaș, Ana Maria Zahariade), antropologie (Vintilă Mihăilescu), publicistică (Stelian Tănase), peisaj urban (Gruia Bădescu) - ne vorbesc, în calitate de scriitori voluntari, despre principii europene de mobilitate urbană, identitate și memorie. De ce să nu aplicăm și în București o viziune coerentă de dezvoltare? La data apariției cărții, februarie 2012, operațiunea Diametrala Nord-Sud este departe de a se fi terminat. Cicatrizarea urbanistică a orașului prin regenerare urbană are un final deschis. Însăși supraviețuirea fizică a Halei Matache stă sub semnul întrebării din cauza devastării concertate. De aceea cred că această carte-manifest va fi citită, în timp, ca parte din istoria recentă a urbanismului din România.

* Mirela Duculescu (n. 1972), istoric de artă, activitate de cercetare în istoria arhitecturii, doctorand în istoria designului românesc la Universitatea Națională de Arte din București. A făcut cronică de design, a editat cărți și a scris articole și eseuri în presa de specialitate. Membru fondator Arhiterra, vicecomisarul Pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2008, autor al volumului monografic George Matei Cantacuzino (1890-1960) - arhitectura ca temă a gândirii, Simetria, 2010.