Dosar tematic

Vecinătatea, ca trecere de la spațiul geometric la spațiul social

Vecinătatea este anterioară orașului și e legată de sedentarizarea unei populații (pe de o parte - vecinătatea teritorială), dar și de „conlocuirea” unui spațiu, ca proximitate - etimologia englezescului neighborhood fiind cea a „locuitorului de lângă cineva”, similară ca sens latinului vicinus/vicus¹. O situație sau o calitate (ca în definirea matematică a echidistanței față de un punct dat), termenul denumește apoi un teritoriu „ocupat” în acest mod, al gregarității - poate un teritoriu divizat în părți contigue, dar și populația ce îl locuiește astfel.

În Dicționarul Merlin-Choay², termenul de vecinătate (voisinage, în sens de însușire) este pus în directă legătură cu cel de quartier - parte a teritoriului unui oraș, cu „fizionomie” proprie și caracterizată de trăsături distincte ce îi conferă individualitate. Factorii de diferențiere pe care îi indică Maurice Imbert (autorul articolului despre cartier) pot fi: topografia, perioada de construire/constituire, caracteristicile arhitecturale, urbanistice ori istorice, tipologia dominantă a locuințelor, funcțiunea dominantă, repartiția grupurilor socio-economice, uneori separația etnică. El subliniază însă, în legătură cu accepțiunea termenului de cartier, de „populație care locuiește într-o parte a orașului”, că „realitatea sociologică a cartierului e complexă și controversată”.

Vecinătatea și cartierul se re-întâlnesc în definirea „unității de vecinătate” ca fiind „cartierul de locuințe cu echipamentele sale de folosință cotidiană”. Așa cum poate nu ne-am aștepta, „unitatea de vecinătate” (neighborhood unit) apare în 1929, ca un concept promovat de Regional Plan Association, pentru New York. Este apoi folosită sistematic în noile orașe britanice, ca având 2.000-4.000 locuințe și fiind separată de alte vecinătăți prin căi majore de circulație și prin spații plantate. Este utilizată și în noile (pe atunci) cartiere suedeze sau sub titulatură de raion - de până la 40.000 locuitori - în URSS (de unde importul...), dar și amplificată la mari dimensiuni în jurul Amsterdamului (de până la 100.000 locuitori). (...)