RDW

Despre „scrierea” de arhitectură

Dosar tematic

Arh. Dragoș CIOLACU o recomandă pe

arh. Andreea Robu MOVILĂ

Despre „scrierea” de arhitectură

„Publicații de arhitectură” din cadrul Bienalei. După o campanie susținută pe tot parcursul verii, în octombrie, la Iași, a fost gala finală. A fost un numar record de participări, știut fiind că scrisul nu este punctul forte al arhitecților. Mai îmbucurător a fost să constatăm calitatea competitivă a lucrărilor ce o poate concura pe cea scriitoricească, de aici și dificultatea jurizării care putea produce un număr dublu de laureați. Cei mai buni s-au bucurat de aprecierile publicului și ale presei, pentru lucrări ce vor rămâne referințe în bibliografiile de specialitate. Am ales totuși să vorbesc pe tema scrierii de arhitectură cu o persoană care – am certitudinea – va câștiga o ediție viitoare. Fraza articulată ce surprinde devenirea arhitecturii de la vis la realitate îmi dă această siguranță.
În seriile succesive de studenți care au trecut prin școala de arhitectură ieșeană au existat, din când în când, tineri care, prin profilul moral și profesional, au devenit repere la care ne raportăm temporal. Andreea Robu-Movilă este o astfel de persoană. Am avut bucuria să o cunosc pe Andreea cu ocazia unor evenimente la care am colaborat minunat – excursii de studii, conferințe sau deja tradiționalul MUST de arhitectură.

Dragoș Ciolacu: În şcoală ai performat în general, dar scrisul a fost cel care te-a personalizat. Cum ai început?

Andreea Robu-Movilă: Preocupările din copilărie pot avea ecouri profunde în formarea noastră ulterioară, iar aici vorbesc despre faptul că nu aş fi crezut, atunci, că preocupările mele literare, reflectate în participările la olimpiadele naţionale sau premiile la concursurile de literatură obţinute în perioada de până la admiterea în facultate – se vor putea împleti atât de frumos cu arhitectura. Arhitectura se naşte şi trăieşte prin imagini, însă magia cuvântului scris are puterea de a completa şi rafina întreg discursul arhitectural cu o adâncă forţă de expresie.
Dragoș Ciolacu: Arhitecţii scriu puţin şi desenează mult – tu le faci bine pe amândouă. Scrisul este, pentru tine, o relaxare sau un mod suplimentar de comunicare?

A.R.M.: Foarte repede, în timpul facultăţii, am înţeles potenţialul acestei aplecări în îmbogăţirea discursului arhitectural prin faptul că o practică profesională fără o poziţie teoretică asumată nu este suficientă. În acest sens, cred în continuare că pentru a rămâne relevant în ceea ce susţii şi comunici, profesia trebuie trăită atât în misiunea ei fundamentală – aceea de a edifica, a construi – cât şi în dimensiunile ei colaterale.
Dragoș Ciolacu: Ai avut iniţiative care au devenit constanţe – concursul „Arhitectura celuilalt” şi revista „Arhi(pe)larg”. Cum au evoluat proiectele?

A.R.M.: În primii ani de facultate am avut câteva participări care s-au evidenţiat – una în cadrul East Centric Triennale (cea mai tânără participantă în competiţia prezidată în acel an de Juhani Pallasmaa) și Premiul Berkeley Prize (premiul pentru eseu de arhitectură înfiinţat în 1999 – adresat studenților din întreaga lume). Identificând carenţa din programa tuturor universităţilor cu privire la formarea unui spirit critic şi teoretic, am decis să trec şi de partea cealaltă a baricadei şi am pus, în 2015, bazele unui concurs de texte de arhitectură pentru studenţi şi tineri, pe care l-am intitulat ,,Arhitectura Celuilalt: concurs pentru tineri cu gânduri către lume” (www.arhitecturaceluilalt.ro) – sprijinită de decanul facultăţii din Iaşi.
Demersul s-a conturat într-o formă şi mai cuprinzătoare când s-au pus bazele primului festival anual de arhitectură din Iaşi – MUST-ul de Arhitectură – și, an de an, membrii juriului concursului erau invitaţi la Iaşi pentru publicul de acolo. În cele patru ediţii de concurs, ne-am bucurat de prezenţa, în juriu, a unor personalităţi: Augustin Ioan, Vintilă Mihăilescu, Françoise Pamfil, Dana Vais, Anca Sandu Tomaszewski, Dorin Ștefan, Ioan Andreescu, Ana Maria Zahariade, Șerban Țigănaș, Vlad Gaivoronschi, Florin Lăzărescu.
Concursul a crescut în impact și relevanţă – (comunitatea include 1000 de tineri) – iar ceea ce îl face deosebit este faptul că este organizat în exclusivitate de tineri şi este dedicat tinerilor/studenţilor din toate domeniile, nu doar arhitectură. Este o iniţiativă de educaţie non-formală, care doreşte dezvoltarea unui aparat critic printre tinerii arhitecţi, dar şi printre „ceilalţi”, cu privire la arhitectură. În ultima ediţie de concurs am avut 93 de lucrări participante, ceea ce considerăm că este un succes, pentru că, nu-i aşa?… arhitecţii preferă să deseneze. Anul acesta vom publica şi volumul „Arhitectura Celuilalt: tineri cu gânduri către lume”, care va include o selecţie a celor mai bune lucrări din ultimele patru ediţii.
În privinţa revistei „Arhi(pe)larg”, a Facultăţi de Arhitectură din Iaşi, mi-a făcut plăcere să contribui în a-i pune bazele însă acum iniţiativa a fost predată studenţilor care o duc în mod legitim mai departe.

Din 2015 – Iniţiator şi coordonator programul ,,Arhitectura celuilalt. Tineri cu gânduri către lume”
2017 – absolventă a Facultăţii de Athitectură ,,G.M. Cantacuzino” Iaşi

PREMII
2013 – Premiul I – Concurs INSPIRED, București
2014 – Premiul I – Concurs ISUCCES Contest Croația
2015 – Premiul Special – ISOVER Multi Comfort House, Astana, Kazahstan
2016 – Premiul III – ISOVER Multi-Comfort Students Contest Housing development in Brest, Belarus
2017 – Premiul I – International Contest of Best Diploma Project, Ucraina

Dragoș Ciolacu: Mai pregăteşti şi altceva?

A.R.M.: Pe tot parcursul anului 2018 am călătorit cu SHARE Architects în cele 10 locaţii din Europa de Est și Centrală unde se organizează conferinţe și am obţinut interviuri cu arhitecţii invitaţi, pe tema „Designing The Profile of The Future Architect”. Proiectul nostru editorial a strâns 100 de contribuţii care vor face obiectul unui volum pe care urmează să îl lansăm în toamnă. Considerăm că astfel de discuţii cu arhitecţi din toate ţările lumii sunt deosebit de valoroase şi edificatoare în sensul că oferă o radiografie a stării profesiei de ieri, a provocărilor de azi şi a tendinţelor de mâine. În continuarea acestui proiect editorial urmează să lansăm, în curând, un nou proiect, ce se va intitula „Humans of Architecture” care va evidenţia poveşti arhitecturale extraordinare pentru că, desigur, avem atât de multe de împărtăşit.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog