RDW

Despre trăirea spațiului

Dosar tematic

Despre trăirea spațiului

La țară. Un sat autentic din secuime cu dezvoltare liniară, cu parcele adiționate înguste și adânci.
Casa lui. O casă autentică, casa bunicului, păstrată de cel puțin două generații, amplasată retras de la drum și așezată pe limita laterală cu fațada lungă și accesul spre soare. O singură fereastră ca un ochi sub sprânceana triunghi a acoperișului privind iscoditor drumul.
Două camere, cea curată și cea de lucru, bucătăria și „târnațul” (pridvor închis), care vorbesc de simplitate, echilibru și multă modestie. O cromatică austeră, izvorâtă din materialitatea „hainelor” – albul tencuielii, cărămiziul țiglei și cenușiul lemnului înnegrit de ploi, marchează existentul. Curtea, grădina și pomii îmbracă în verde povestea locului.
Îmi imaginez camera curată care conservă zestrea fetei, devenită mama, apoi bunică, cu țesături, covoare, icoane, farfurii, transformând casa într-un mic muzeu care amintește de hărnicie, trudă și măiestrie. Amintirile vor locui mereu acel loc, amprentându-l. Pereții ocrotesc și ascund tristețile și bucuriile celor plecați de acolo. Nu este doar un spațiu pur și simplu, ci un spațiu trăit. Încărcarea cu „ființă” ce nu poate fi ștearsă sau golită de conținut marchează emoțional locul „Sein” cu „Dasein” ființarea (Heidegger). Raportarea la acest spațiu-experiență ne formează personalitatea și ne marchează identitar evoluția, parcă șoptește ușor proiectul.

Extindere prin mansardare, Gheorgheni

Opțiunea colegului nostru de a păstra moștenirea bunicului vine ca o decizie de asumare a poveștii locului, de realizare a unui echilibru între spațiul obiectiv și cel subiectiv. Dar păstrarea nu înseamnă doar întoarcere, ci o nouă revelare. Înstăpânirea și extinderea, dezvoltare prin adiționare, „să mai facem o cameră”, implică asumarea. Noul volum (un dormitor cu baie) adiționat este un paralelipiped tăiat de peretele diagonal ce trece razant pe lângă pom păstrându-l. Învelitoarea de lemn placată cu metal și ajurată de șipci de lemn îmbracă lateral și pe dedesubt casa.
Cenușiul lemnului peste cenușiul metalului închid ca o pleoapă ochiul somnoros al noului spațiu care plutește detașat de teren prin liftarea terasei. Această creștere întru modestie ne spune o poveste de respect și tăcere, despre loc, casă, pom și mai ales despre iubire și smerenie, dar și despre curajul asumat al unui ziditor responsabil.
Conștientizarea experienței spațiale, parcursul, trecerea spre înlăuntru introduce dimensiunea temporală la care se relaționează prima și a doua existență, formând „kosmosul”. Locul și locuirea lui vor crea subtil și indestructibil „chora”, un spațiu al esențializării discursului ziditor.

2012 – Master Erasmus „Conservarea și revitalizarea patrimoniului arhitectural”, Universitatea din Varna, Balcic, Bulgaria
2014 – Absolvent Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU”, București
2016 – stagiar – SC Kamos SRL, Cluj-Napoca
2017 – SC Produktorg SRL – Naarchitects – birou individual de proiectare

PREMII

2011 – Premiul III – Concurs de idei, Restaurare și memorial la închisoarea politică de la Râmnicu Sărat 2013 – Premiul I – RIBA Norman Foster Travelling Scolarship – preselecție România
2013 – Premiul I – Concurs de idei, Knauf la vitrina
2018 – Premiul BNA la Secțiunea Arhitectura locuinței – ex-aequo – Extindere casa NAB,
BNA – Nominalizare – Rural – Extindere casa NAB

Extindere casa NAB, Ciumani

„Îmi trăiesc visul”

Totdeauna am vrut sa devin architect. De mic construiam case, clădiri, orașe din Lego. Acum, după 30 de ani, îmi trăiesc visul din copilărie și am devenit arhitect.
Mereu am visat să trăiesc într-un sat și visul acesta a devenit realitate. Mi-am construit casa în Ciumani, un sat mic și autentic. Arhitectura rurală este ceea ce mă reprezintă. Orașele, arhitectura urbană ,,mă sufocă”. Îmi place mult să desenez proiecte minimaliste, simple, detaliate și bine gândite.
Îmi place foarte mult lemnul ca material de construcții și încerc să-l introduc, să-l folosesc la câte mai multe proiecte. Simt că este datoria mea să-mi conving clienții că este un material foarte frumos, folositor mai ales în zona noastră și, totodată, un material natural.
Cred că este foarte importantă arhitectura vernaculară și ar fi de mare folos învățarea ei în școli, pentru un viitor arhitectural mai autentic.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog