Fațada vestică, AN-DMB,
fond PMB Tehnic, dosar 177/1906, Construcțiunea casei lui B. G. Assan din str. Scaune, nr. 21 și 23, fila 14

„Cassa B. C. Assan”, realizată de arhitectul Marcel Kammerer din Viena – după cum era consemnat pe faţada ei vestică – urma, în conformitate cu proiectul datat în anul 1906¹, să se ridice în mijlocul unei amenajări elaborate, reprezentată în planul de situaţie care atestă şi faptul că imobilul îşi avea adresa poştală în Bucureşti. Alături de şirurile de buxus, alternând pe limita nordică a parcelei cu dafini plantaţi în ciubere, proiectul grădinii cuprindea o grupare de arbuşti, menită să confere intimitate unui spaţiu mobilat cu o masă şi opt scaune, dar şi o incintă de salcâmi, gândită să asigure umbra necesară băncilor care înconjurau locul de joacă. Un alt colţ aparte era destinat unei fântâni, flancată de alte bănci şi precedată de o pergolă şi care era ferită, prin copaci înalţi, de eventualele priviri indiscrete ale vecinilor, dar şi de curtea utilitară. Aceasta din urmă, doar delimitată în proiectul din 1906, urma să cuprindă cel puţin un garaj care, de altfel, a fost conceput de acelaşi Marcel Kammerer un an mai târziu², fiind cuprins în aceeaşi clădire cu un coteţ de găini şi cu două încăperi destinate personalului, aflate la etaj, alături de camera de călcat, dedicată probabil, între altele, uniformelor de şofer. De altfel, locuinţa propriu-zisă a familiei Assan fusese prevăzută cu alte şapte încăperi de personal, situate în subsol, de o parte şi de alta a spaţiilor destinate instalaţiilor de încălzire centrală şi depozitării de combustibil (lemn şi cărbune), pentru aceasta fiind prevăzut în soclul clădirii şi un gol de alimentare directă din exterior. La acelaşi nivel se mai aflau cămările, spălătoria, o cameră de călcat şi o cabină de W.C., toate ventilate natural. Legătura dintre subsol şi parterul înalt era asigurată de scara de serviciu care permisese arhitectului să prevadă la nivelul din urmă şi un acces separat pentru personal, astfel încât prestanţa intrării principale să nu fie afectată nici măcar accidental. Situată pe latura vestică, aceasta era formată dintr-un vestibul vast, de aproape 44 de metri pătraţi, în care, prin trei rampe, urma să se desfăşoare scara principală.

Citiți textul integral în numărul 6/2012 al revistei Arhitectura.  

1. AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 177/1906, Construcțiunea casei lui B. G. Assan din str. Scaune, nr. 21 și 23, file 1-36. Planurile și autorizația de construcție au fost identificate de istoricul Simina Stan.

2. AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 177/1906, Construcțiunea casei lui B. G. Assan din str. Scaune, nr. 21 și 23, file 10 -13.