Actualitate civis

Peisaj cultural amenințat Roșia Montană

ȘTEFAN BÂLICI

Pe creste - ⓒJohannes Kruse

Fortificații, morminte tumulare și urme de locuire preistorice; urme ale unor exploatări aurifere de suprafață din Epoca Bronzului, dar și din Antichitatea daco-romană; sisteme de exploatare subterană a aurului și argintului din epocă romană și, după cum se presupune, chiar de dinainte de cucerirea romană; vaste rețele de explorare și exploatare alcătuite din galerii și camere de extracție, mereu amplificate până în perioada modernă și contemporană; o plasă densă de poteci și drumuri pentru transportul minereului; tăuri1 - peste 100 - răspândite pe coastele din jur, legate cu canale de aducțiune și dirijare a apei de morile pentru măcinarea minereului, șteampuri de-a lungul văilor Roșiei și Cornei.

Târgul minier cu palatul administrativ de pe vremea lui Franz Joseph, cluburi, prăvălii, ateliere, școli de meserii, bisericile celor cinci confesiuni cu școlile lor; casele tradiționale cu târnaț ascunse în spatele fațadelor pieței centrale și ale străzilor din jurul ei, desenate după modele din orașele imperiului, toate legate în rețeaua maurilor2.

Pădurile și pâlcurile de brazi, șirurile de arbuști care delimitează parcelele, pajiștile bogate în varii specii de plante, vegetația lacustră din jurul tăurilor, conul vulcanic al Cârnicului, cu Piatra Corbului și Piatra Despicată declarate monumente ale naturii, colțurile stâncoase ale versanților.

Acestea sunt părțile, de neatins, ale unui peisaj cultural - secvență esențială a mediului istoric românesc.

Distrugerea care ar fi adusă de un proiect minier în carieră deschisă nu poate fi recuperată. Nu poate fi compensată prin construirea de replici, nu poate fi ascunsă prin reconstrucții de peisaj sau prin conservarea fragmentară aleatorie.

NOTE:

1 Tău = lac (după. magh. tó); în cazul Roșiei Montane desemnează un lac de acumulare amenajat pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării instalațiilor de măcinat minereul aurifer.

2 Maur, pl. mauri = zid (după germ. Mauer), în particular zid din piatră fără liant.

FOTO:

Johannes Kruse

Petru Mortu

Radu Sălcudean

Sebastian Florian

Ștefan Bâlici

Ivan Rous

Imagine de ansamblu a sitului văzut din zona Süley. În stânga, tăurile Anghel (Îngerului) și Brazi, cu Masivul Cârnic în fundal, în centrul imaginii, localitatea desfășurată de-a lungul văii pârâului Foieș (Valea Roșiei), 2009. ⓒPetru Mortu

Peisajul montan specific Apusenilor, cu cele două principale masive muntoase ale locului, Cârnic și Cetate, purtătoare ale urmelor exploatărilor miniere aurifere multimilenare, atinse și de mineritul în carieră deschisă inițiat în anii ’70. „Roșia Montană în imagini”, 2012 ⓒJohannes Kruse

ermanent și semnificativ de relieful accidentat și de vecinătățile masivelor în care s-a practicat mineritul tradițional; în centrul de greutate al imaginii, biserica romano-catolică și cimitirul împădurit care o înconjoară. „Roșia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean

Peisaj cu pajiști alpine și pâlcuri de brazi, proiectat pe fundalul stâncos, în curs de împădurire naturală al Masivului Cârnic. În centrul imaginii, Tăul Anghel (Îngerului), 2011.

Sălașe și pajiști delimitate de aliniamente plantate, mauri (ziduri din piatră fără liant) și drumuri, pe coastele din jurul Roșiei Montane. „Roșia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean

Valea Roșiei ⓒSebastian Florian

Piatra Corbului - monument al naturii - și zonele învecinate, cu urme vizibile ale mineritului antic, pe versantul sudic al Masivului Cârnic.„Roșia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean

Urme ale unor exploatări miniere romane în Masivul Cârnic. Versanții dezgoliți ai masivelor Cârnic și Cetate poartă urmele încă vizibile ale exploatărilor superficiale și ale celor subterane. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului. 2008.

Urme ale unor exploatări miniere romane în Masivul Cârnic. Versanții dezgoliți ai masivelor Cârnic și Cetate poartă urmele încă vizibile ale exploatărilor superficiale și ale celor subterane. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului. 2008.

Galerii romane în Masivul Orlea. Secțiunea trapezoidală este particulară sitului minier Roșia Montană. Pe pereți se observă urmele clare ale uneltelor folosite la săparea galeriilor și alte semne, precum lăcașele pentru opaiț sau fronturile de înaintare în stâncă. În subteranul Roșiei Montane au fost identificate galerii romane care însumează mai mult de 7 km, dintr-un total de circa 150 km.

Galerii romane în Masivul Orlea. Secțiunea trapezoidală este particulară sitului minier Roșia Montană. Pe pereți se observă urmele clare ale uneltelor folosite la săparea galeriilor și alte semne, precum lăcașele pentru opaiț sau fronturile de înaintare în stâncă. În subteranul Roșiei Montane au fost identificate galerii romane care însumează mai mult de 7 km, dintr-un total de circa 150 km.

Caverne artificiale în zonele de exploatare din masivele Cârnic și Cetate. Exploatările din perioada medievală și modernă au atins pe alocuri proporții monumentale, cu vaste camere de extracție - corănzi - a căror dezvoltare verticală atinge chiar și 300 m.

Camera motorului din Puțul Cetate, 1910. Face parte din sistemul de lucrări subterane și construcții și amenajări de suprafață realizate începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, care cuprind clădirile administrative și atelierele exploatării miniere, fabrica de procesare a minereului de la Gura Roșiei, calea ferată îngustă și planul înclinat. 2008. ⓒIvan Rous

Imagine de ansamblu a zonei centrale. Roșia Montană.

Imagine de ansamblu a zonei centrale. Roșia Montană. ⓒSebastian Florian

Gospodării cu anexe agricole în zona Masivului Văidoaia (nr. 423 și 437). Casa și anexele gospodărești sunt legate prin poarta mare de zid, alcătuind un front opac, masiv către spațiul public. În curtea casei nr. 437 s-a filmat nunta din filmul „Nunta de Piatră”, regizat de Mircea Veroiu.
Ambele case au trecut în proprietatea operatorului minier, au fost abandonate și se degradează în ritm alert, 2010.

Gospodării cu anexe agricole în zona Masivului Văidoaia (nr. 423 și 437). Casa și anexele gospodărești sunt legate prin poarta mare de zid, alcătuind un front opac, masiv către spațiul public. În curtea casei nr. 437 s-a filmat nunta din filmul „Nunta de Piatră”, regizat de Mircea Veroiu.
Ambele case au trecut în proprietatea operatorului minier, au fost abandonate și se degradează în ritm alert, 2010.

Locuință de tip rural.

Locuință de miner

Locuință de miner

Șură