O decadă de planificare spațială în România

Expoziția intitulată „O decadă de planificare spațială în România”, organizată ca parteneriat între UAUIM, UAR, RUR și APUR¹, a fost un eveniment dintr-o serie de manifestări de prestigiu pentru domeniul arhitecturii și urbanismului. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București celebrează în acest an 150 de ani de învățământ românesc de arhitectură². Uniunea Arhitecților din România a celebrat în data de 1 martie, prin Balul Arhitecților, 123 de ani de la înființarea Societății Arhitecților³. Asociația Profesională a Urbaniștilor din România a aniversat 24 ani de la înființare în data de 5 martie.

Substanța expoziției a inclus diferite instrumente de planificare spațială și dezvoltare urbană precum: Conceptul Strategic București 2035, un număr de 24 de planuri de amenajare a teritoriului, 26 de PUG-uri ale unor municipii și orașe importante din România, 12 PUZ-uri de zone centrale sau zone protejate și multiple studii. Toate aceste documentații și studii de amenajarea teritoriului și urbanism au fost expuse și au putut fi studiate în spațiul expozițional de la parterul UAUIM în perioada 26 februarie-9 martie 2014.

Momentul de marcă al acestei expoziții a fost dezbaterea publică „Planul urbanistic general, un instrument strategic în dezvoltarea urbană - principii, inovare, gestiune”. Discuția a avut loc la UAUIM, pe 1 martie, în spațiul expoziției dedicate planificării spațiale⁴ și urbanismului. În panel au luat cuvântul Tiberiu Florescu, Alexandru Sandu, Constantin Enache și Liviu Ianăși, iar moderatorul evenimentului a fost conf. dr. arh. Gabriel Pascariu, președintele APUR. Acesta a deschis dezbaterea subliniind că PUG-ul este „o cheie de boltă” în fundamentarea dezvoltării urbane, atât pentru profesioniști, cât și pentru administrațiile locale. Referindu-se la PUG-ul orașului București (în speță, la propunerea de revizuire a acestuia), domnul Gabriel Pascariu a accentuat faptul că acest proiect, elaborându-se în cadrul UAUIM, beneficiază de un context fericit în care profesia este strâns legată de educație.

PUG - O viziune dinamică

pentru București

Șeful de proiect al Consorțiului⁵ care lucrează pentru propunerea tehnică de revizuire a PUG-ului municipiului București este domnul Tiberiu Florescu. În prezentarea făcută, prof. conf. dr. arh. Tiberiu Florescu, decan al Facultății de Urbanism din UAUIM, s-a referit la acest proiect complex ca fiind un PUG dinamic, un instrument pentru secolul al XXI-lea, ce definește cadrul existenței și evoluției urbane pentru oraș.

Gândirea PUG pentru București în 2014 include 6 paliere de analiză. Acestea sunt nivelurile european, permanent (în sensul problemelor permanente), public, conectat, de afaceri și identitar. Acestea au condus la propuneri privind structurarea morfologică și funcțională a orașului. Vorbitorul a subliniat faptul că cea mai mare problemă este Bucureștiul identitar. Identificarea elementelor-cheie pentru propunerea tehnică a inclus proiecte în derulare sau de perspectivă precum: inelul median și șoseaua de centură.

Vorbitorul a arătat că: „Un oraș care este reglementat punctual este victima propriei sale dezvoltări. Pentru București existența unor niveluri generale și a celor 6 sectoare face orașul neguvernabil și neoperațional. Se disting, în realitatea anului 2013 - atunci când a pornit studiul pentru propunerea tehnică de revizuire - zone cu potențial foarte diferit de reprezentare, guvernare și dezvoltare. Pentru dezvoltarea urbană a Bucureștiului diagnosticul este unul evident: lipsește coerența urbanistică.

Sub deviza «prosperăm împreună», propunerile tehnice de revizuire a PUG-ului orașului București țin seama de strategia București 2035 și se sprijină pe tendința de specializare a orașului. În acest sens, PUG-ul va sprijini caracteristici distinctive la nivel zonal: orașul gării (în Nord-Vest, unde ar mai putea apărea o gară la standardele actuale internaționale), orașul sportiv (în vecinătatea Arenei Națonale), orașul de afaceri (în Nord), orașul inteligent (polarizat de platforma de la Măgurele) și orașul verde (bazat pe urbanizarea terenurilor armatei dintre cartierele Ghencea și Rahovei).

Obiectivele sunt generarea unui cadru de alcătuire urbană de mare calitate arhitecturală, identificarea și coordonarea unor acțiuni integrate de regenerare urbană și promovarea unor noi procese de dezvoltare urbană. Pentru a dilua caracterul rigid și pasiv al PUG-ului precedent, accentul se va muta de la o reglementare făcută pe baza unor unități teritoriale de referință, ce au reglementări identice indiferent de poziția avută în oraș, la una făcută în funcție de nevoile specifice ale fiecărui cartier. În situații distincte vor exista reguli specifice. Cu alte cuvinte, este notificat și acceptat adevărul că există diferite priorități legate de cum prosperăm. Aceste priorități includ: căile de acces, spațiile reprezentative, funcțiunile reprezentative, noile centre de cartier și creșterea standardelor imobiliare.

Pentru a remedia lipsa de coerență și nuanțare din documentele precedente, propunerea tehnică de revizuire a PUG-ului orașului București se bazează pe populația stabilă care «consumă orașul» într-un mod specific. Cartierele sunt determinate indiferent de limite administrative sau de sector, acolo unde populația locuiește și utilizează zone cu morfologie unitară sau asemănătoare. Operaționalizarea propusă distinge 67 de astfel de cartiere.

Fazele propunerii tehnice de revizuire a PUG-ului se desfășoară pe o perioadă de trei ani. Termenul dezirabil de adoptare este 2015. Un an a fost dedicat deja fazei de inițiere. Aceasta a fost succedată de o perioadă de opt luni de feed-back, simultană cu faza a doua de execuție propriu-zisă. Urmează apoi o perioadă de 18 luni de rafinare a instrumentelor de regenerare urbană și o perioadă de 12 luni pentru dobândirea avizelor.

PUG-ul revizuit al orașului București va accentua calitatea fundamentării deciziilor la nivel guvernamental, local, sectorial și ale investitorilor.

Pentru aceasta se vor distinge trei tipuri de reglementări: ferm, flexibil și director - pentru zone cu caracter consolidat, nedefinit, destructurate sau mixte și pentru cele de reconformare și cu prescripții strategice. În primul palier de reglementare - cel ferm - se vor putea fundamenta derogări și se va detalia numai prin intermediul PUD-urilor. În cel flexibil, PUZ-ul va detalia și va stabili reglementări. În cel de-al treilea caz de reglementare, numai studiile de fundamentare vor putea nuanța elementele directoare.

O componentă nouă - adusă în premieră pentru România în elaborarea unui plan urbanistic general - este GIS-ul. Urbanismul asistat de Sistemul Informatizat de date Geografice (GIS) generează actualizarea permanentă a informațiilor. Astfel, PUG-ul devine un organism viu. El are o viziune dinamică. Prin funcția biunivocă între cadrul real și planul de implementare, stabilește o simultaneitate între planul real și efectele dorite. Caracterul pro-activ al PUG-ului în curs de elaborare este operabil printr-o completare și actualizare în timp real.

Referința acestei componente GIS este un SIMCITY. Conceptul se bazează pe existența unor informații spațiale coerente și actualizate în portalul primăriei, care să includă vizualizarea directă a simulării modificărilor, dar și o gestiune foarte rapidă și de mare acuratețe a datelor.

PUG-ul orașului București privește armonizarea resurselor existente, a principiilor de dezvoltare urbană, a procesului de luare a deciziilor care definesc indicatori de performanță precum: valoarea netă actualizată VNA, rata internă de rentabilitate RIR, raportul cost/beneficiu într-o investiție etc.”

Domnul prof. dr. arh.-urbanist Alexandru Sandu a semnalat faptul că propunerea tehnică de revizuire a PUG-ului orașului București nu este o desființare a PUG-ului precedent, ci o înțelegere a sa într-un nou mod de abordare. În calitatea dumnealui de președinte al Registrului Urbaniștilor din România, a deplâns condițiile nesigure în care consiliul superior RUR este pus să colaboreze cu ministerul de profil. Apoi a dorit să puncteze câteva aspecte ale „necuprinderii” în elaborarea PUG-urilor, care frecvent, din cauza calității lor extrem de slabe, sunt avizate, dar sunt inutile.

PUG-ul, a arătat vorbitorul, este un instrument care implică responsabilitatea administrației locale și a profesioniștilor. Un astfel de document este esențial în gestionarea conflictelor și intereselor în teritoriu. Totul în domeniul urbanismului este interes. Rămâne de văzut care sunt interesele faste și nefaste. Din acest punct de vedere, rolul PUG-ului este să asigure o anumită „liniște” referitor la ceea ce se întâmplă cu spațiile din teritoriu. Însă un astfel de instrument de negociere, monitorizare și actualizare nu poate fi ideal. În fapt, în arhitectură și urbanism, nimic nu este ideal. Nu există configurație spațială ideală. Orice este criticabil. În evaluarea unui PUG ne concentrăm asupra a ceea ce conținutul creează ca disponibilitate și impune ca efect.

Experiența în derularea PUG-ului pentru orașul București, aprobat în anul 2000, are o sumă de aspecte neluate în considerare. Sunt elemente care cer o interpretare responsabilă - raportul între indicator și calitate, spre exemplu, are un rol determinant în modul de administrare a problemelor de dezvoltare a spațiului.

Prof. dr. arh. Alexandru Sandu a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra modului sincopat în reglementarea urbanistică din România și a acuzat faptul că spațiul politic nu este familiarizat cu noțiunile, instrumentele și procesele din planificare și urbanism. De aceea, planificarea urbană suferă.

Un cerc vicios ne face ca, atunci când ne referim la calitate în dezvoltarea spațiilor urbane, să afirmăm că nu ne interesează indicatorii. Iar apoi apelăm la indicatori ca să fundamentăm decizii. De exemplu, în București, nu avem o recunoaștere oficială a stării foarte grave a spațiilor verzi. Calitatea spațiului plantat este derizorie. Anumiți indici din norme trebuiesc revizuiți astfel încât să includă și aspectul calității în sine. Cu alte cuvinte sunt necesare tipuri de norme care impun și explicitarea interpretării normelor. Spațiile plantate reclamă norme diferite pe tip de oraș. Acestea nu pot fi identice pentru Brașov și Brăila, de exemplu, din simplul motiv al climei diferite.

Referindu-ne la starea reală a spațiilor plantate, Grădina Cișmigiu funcționează la 60% din capacitatea sa din cauza lipsei de îngrijire. Ciudat însă, pentru acest aspect nu se revoltă nimeni.

„Un alt aspect determinant al acestui instrument strategic în dezvoltarea urbană este faptul că el nu poate fi neutru sau indiferent: orice PUG determină o politică. Doresc să mă refer la un precedent interesant: în elaborarea variantei PUG precedente pentru orașul București. Autorii au indicat în concluzii 30 de programe posibile, programe ce se aflau într-o relație de interdependență și interdeterminare. La acea vreme, acest fapt a reprezentat pentru administrație o dificultate de a alege un program.”

În încheiere, domnul prof. dr. arh.-urbanist Alexandru Sandu a observat că, în majoritatea susținerilor de PUG la care a asistat în calitate de avizator, autorii nu sunt în stare să răspundă la o întrebare fundamentală: care este oferta făcută de acest Plan Urbanistic General către Consiliul Municipal pentru următorii trei ani? Lipsa răspunsului este una din cauzele pentru care nu știm să consumăm fonduri europene. Concluzia intervenției președintelui Registrului Urbaniștilor din România a accentuat necesitatea unei diversități în modurile de interpretare a instrumentelor de dezvoltare urbană, cât și imperativul implicării profesioniștilor în dezvoltarea teritoriului (fapt care, deocamdată, este realizat exclusiv de economiști).

Domnul prof. dr. arh.-urbanist Constatin Enache (RUR) a intervenit în discuție precizând că face comentarii din punctul de vedere al practicii elaboratorilor de PUG.

Fiecare din versiunile anterioare celei prezentate are o sumă de nemulțumiri și lipsuri. Datorită faptului că nu putem discuta despre toate problemele legate de elaborarea unui plan urbanistic general sunt alese două elemente esențiale - anume, baza de date și baza legală.

„Observ ca reacție la includerea GIS în propunerea tehnică de revizuire a planului urbanistic general pentru București că, în fapt, GIS-ul este un fel de viitorime anunțată, iar bazele de date au o anumită încăpățânare - să-i spunem - deoarece ele «refuză să se așeze».

Tocmai despre viitorime afirm că «sunt foarte îngrijorat» pentru viitorul dezvoltării urbane în România. În istoria recentă am distrus centrele de gândire și coordonare în urbanism. Nu mai există ISLGC și Proiect București, și după 20 de ani de dezorientare suntem într-o situație ingrată: adunăm date, dar nu are cine să le coordoneze. Refacerea centrelor de coordonare nu înseamnă nicidecum monopolul întocmirii documentațiilor de urbanism.

Un aspect caracteristic al oricărei documentații de urbanism este că aceasta implică un lucru și o intervenție permanentă. Cu atât mai mult un PUG nu trebuie refăcut din 15 în 15 ani. În loc de termen de valabilitate ar trebui să înțelegem că un PUG este un instrument care e permanent corelat, asociat și coordonat.

UAUIM produce, în ultimii 20 de ani, serii de urbaniști. Aceștia sunt risipiți în teritoriu. Sentimentul meu în ultima perioadă este că îi formăm și apoi îi aruncăm, în loc să-i folosim pentru societatea românească. Dacă aceștia și-ar reuni forțele într-o echipă coerentă am putea spera ca GIS-ul să funcționeze, fără să idealizăm autoechilibrul. Din fericire însă, există atât centrul de studii, cât și cel de cercetare și proiectare din UAUIM , care a rămas un adevărat centru de gândire în domeniul urbanismului.”

Domnul prof. dr. arh.-urbanist Alexandru Sandu s-a referit la cazul Franței, care a desființat o serie de norme din cadrul planificării strategice și al dezvoltării urbane în anii 1990. „Acest lucru a făcut parte dintr-un proces amplu de descentralizare. Însă e relevant să adăugăm că francezii - al căror model l-am preluat sine cura în anii de început ai democrației - au înlocuit normele cu o serie de specialiști care supraveghează specializat o zonă. Se creează în acest mod, într-un teritoriu într-adevăr descentralizat, rapoarte de mare acuratețe privind locuirea/șomajul/creșterea demografică. Aceste date generează norme aplicate discret în proiecte de dezvoltare specifice

Normele tehnice de întocmire a reglementărilor de urbanism sunt elaborate în afara profesiei. Cred că așteptăm prea mult de la Ministerul Dezvoltării și trebuie să-i convingem pe actorii urbani că singurul mod de a ieși din criză este apelul la organizații specializate precum ASPUR, RUR, UAR, OAR.

Sunt necesare o serie de clarificări și revizuiri: pentru ca Regulamentul General de Urbanism să stea, într-adevăr, la baza dezvoltării urbane, trebuie să facă referință nu doar la POT, ci și la CUT.

O sumedenie de nepotriviri din câmpul bazei legale fac proiectarea sau propunerea urbană imposibilă sau - mai rău - condamnabilă în instanțe. Spre exemplu, Legea locuinței are o anumită exigență pentru însorire (stipulând faptul că toate încăperile trebuie să beneficieze de cel puțin o oră de soare), iar Normele de Igienă ale Ministerului Sănătății sunt diferite (prevăd o expunere de minimum 2 ore de soare în zona cea mai defavorabilă). Peste toate acestea, Ministerul Dezvoltării menționează altceva (că măcar un spațiu locuibil al locuinței, o cameră, trebuie să aibă soare o oră pe zi în cele mai defavorabile situații de anotimp și dată). În concluzie, funcționarii care operează în domeniul planificării strategice și dezvoltării urbane sunt vulnerabili pentru că legislația are ambiguități și nepotriviri.”

Dr. arh.-urbanist Liviu Ianăși a precizat că intervine în discuție din perspectiva proiectării strategice și aceea de coordonator al Proiectului Strategic București 2035. Schimbările în planificare țin de o schimbare de paradigmă. Vorbind despre teritoriu, ne confruntăm cu un adevăr straniu: în mod paradoxal este greu previzibil să anticipăm ceea ce se va întâmpla într-un punct anume, însă e foarte posibil să prevedem un fenomen global. Planificarea nu este doar un proces premergător unui deziderat. Ea include o componentă reactivă și pro-activă și, de aceea, implică întâmpinare și reacție rapidă.

„Deplâng gradul de culturalizare, nu numai urbană, a politicului din realitatea românească. Predictibilitatea unor anumite proiecte strategice este astfel sensibil diminuată. Actorii dezvoltării urbane se sprijină pe triunghiul (uneori echilateral): administrație, societate și forță economică. Între aceste vârfuri apar tensiuni puternice. Momentul de echilibru - triunghiul echilateral - este dinamic. (Asemeni propunerii tehnice de revizuire a PUG-ului orașului București prezentate de Tiberiu Florescu.) Însă se distinge o foarte mare diferență între varietatea de opinii și «sfâșierea» generată de alianța a două vârfuri contra celui de-al treilea din acest triunghi.

Un lucru condamnabil în dezvoltarea strategică pentru București este faptul că nu există obligativitate de cooperare într-o zonă metropolitană. În paranteză, mărturisesc că am elaborat planul 2035 fără acces direct sau fără legătură cu o primărie din jurul Bucureștiului. O piedică în dezvoltare derivă din diferența deciziilor la nivel personal și instituțional. De aceea, ar trebuie să ne preocupe mai mult unde și cum se iau deciziile în privința dezvoltării orașului. În acest aspect strategic, este necesară existența unui echilibru dinamic între direcție și conjunctură în algoritm asemănător cu relația normă - disponibilitate.

Înțeleg PUG-ul orașului București ca un instrument de orientare a dinamicii de dezvoltare. Crucială este dimensionarea rolului - un plan de urbanism este simultan un instrument și un produs. Înțelegerea sa profundă reclamă schimbări de percepție în polul administrativ. Riscurile unui instrument de dezvoltare urbană de calibrul PUG-ului sunt: disjuncția discursului, diferența între zonele indicate cu potențial și fixarea agendei orașului. Afirm că urbanismul din România trebuie să își recupereze discursul, însă nu incriminez pasiv. Dimensiunea vizionară din PUG-ul Bucureștiului ține seama de elementele strategice București 2035. Această atitudine răspunde evident unui deziderat al momentului de mare validitate și actualitate, care poate fi exprimat simplu: cum facem mai bine în aceste condiții? În această cheie de lectură, un PUG este un instrument de orientare, dar are și calitatea de monitorizare.”

NOTE:

1 Uniunea Arhitecților din România, Registrul Urbaniștilor din România, Asociația Profesională a Urbaniștilor din România.

2 Printre multe reforme care au contribuit la modernizarea României, Alexandru Ioan Cuza a decretat în anul 1864 Legea organică, Codul Civil, Codul Criminal și Legea educației care stipula accesul gratuit la învățământ și educația obligatorie în ciclul primar. Tot în acest an a fost înființată Universitatea București. Învățământul de arhitectură a fost înființat în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1 octombrie 1864, cu denumirea de „Școală de Ponți și Șosele, de Mine și Arhitectură”. Această primă secție de arhitectură a dispărut în scurt timp din lipsa fondurilor și a elevilor. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societății Arhitecților Români a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o școală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 și condusă de Ion Socolescu, Școala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români a funcționat cu regularitate timp de cinci ani. Această școală particulară a fost oficializată ca învățământ de stat, sub denumirea de Școala Națională de Arhitectură, secție a Școlii de Belle-Arte din București, prin reforma învățământului inițiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.

3 La 26 februarie 1891 un număr de arhitecți au constituit prima lor organizație profesională, care s-a numit Societatea Arhitecților din Regatul României. De aceea, se încearcă organizarea Balului Arhitecților cât mai aproape de data de 26 februarie.

4 Sintagma „planificare spațială” (echivalentul formulei anglo-saxone „spatial planning”) se referă la domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.

5 Partenerii consorțiului sunt: INTERGRAPH, ARNAIZ, AECOM, SYNERGETICS CORPORATION și CCAT.