Un mod(el) de revitalizare a patrimoniului cultural cu rădăcini europene: Ville de Laval, Québec, Canada

text: Ana MANESCU

Laval este astăzi al treilea oraș important al provinciei canadiene Québec și ocupă a 13-a poziție la nivelul Canadei1 din punct de vedere demografic, având 430.000 de locuitori². Teritoriul său insular în suprafață de 246 km², numit altădată Île Jésus, situat în nord-vestul insulei Montréal³, este a doua insulă ca mărime a arhipelagului Hochelaga⁴, după insula Montréal.
În 2015⁵, 30% din teritoriu avea caracter agricol (7.053,3 hectare), 48% - teritoriu amenajat și 22% din suprafață - disponibilă pentru proiecte de dezvoltare. Laval este, de altfel, unul dintre puținele orașe din Québec unde viața urbană se desfășoară în proximitatea unei zone agricole permanente.
În forma în care îl cunoaștem astăzi, Laval este rezultatul fuziunii în 1965 a 14 municipalități din insula Jésus. Chiar dacă este considerat un oraș tânăr, istoria lui este pe cât de bogată, pe atât de puțin cunoscută. De altfel, artefacte și documente scrise pun în evidență faptul că teritoriile acestea erau locuite de amerindieni acum peste 4.000 de ani. Națiunile autohtone au ocupat insula Jésus într-o primă fază, fiind urmate de coloniști veniți din Franța și, după 1760⁶, de un număr redus de imigranți de origine britanică. Orașul își datorează numele de „Laval” Monseniorului François de Laval (cu numele complet de Francis-Xavier de Montmorency-Laval), primul episcop al regiunii Nouvelle-France⁷, căruia insula Jésus i-a fost cedată în 1675.
Concesionarea terenurilor⁸ către Seminarul Teologic Québec în 1680 marchează începutul unor amenajări agricole susținute prin construirea de drumuri și mori. Acestei vocații agricole continue pe parcursul a două secole i se datorează și supranumirea regiunii de „grădină/grădină de legume a Montréalului”.
Concesiunile de terenuri pe insula Jésus au început cu cele aflate pe malul apei și au continuat cu cele din estul și vestul insulei. Cea mai veche parohie de aici este Saint-François de Sales (1702), situată la extremitatea insulei. I-au urmat alte două, Sainte-Rose de Lima (1740) și Saint-Vincent de Paul (1743). În timp, s-au dezvoltat 14 municipalități care au marcat dezvoltarea teritoriului în jurul centrelor lor rurale. Pe parcursul secolului al XX-lea, organizarea teritoriului a favorizat o dezvoltare policentrică a insulei, în jurul acestor centre rurale.

După al Doilea Război Mondial, s-a înregistrat o creștere a populației, ceea ce a determinat modernizarea construcției rezidențiale și migrația masivă către periferie.
Odată cu crearea acestor municipalități au apărut și problemele inter-municipale. De aceea, în 1964, Ministerul Afacerilor Municipale din Québec a înființat o Comisie prezidată de Armand Sylvestre, cunoscută sub numele de Comisia Sylvestre, care avea ca obiectiv studierea teritoriului și a problematicilor specifice, în vederea armonizării dezvoltării și favorizării accesului la diferite servicii. Comisia a ajuns la concluzia că o soluție în acest sens ar fi o fuziune a tuturor acestor municipalități, anunțată public în decembrie 1964 sub titulatura „O insulă, un oraș” [Une île, une ville]⁹. Asistăm, deci, în 1965, la nașterea orașului Laval - o provocare a unificării - sub deviza „Unitate, progres, grandoare” [Unité, progrès, grandeur], totul fiind realizat sub semnul modernității. În ciuda acestei unificări, cartierele și-au păstrat identitățile de-a lungul timpului, în special în centrele rurale.

Între anii 1960-1970, urbanizarea s-a accentuat, remarcându-se absența reglementărilor municipale privind inventarierea, protejarea și conservarea patrimoniului construit, natural și peisager. S-a constatat totodată că o parte din bogatul patrimoniu al vechilor centre rurale, ca de exemplu cel al localității Sainte-Rose10, se deteriora progresiv și, în unele cazuri, chiar dispărea¹¹.
În 1997, cu scopul declarat al conservării, au fost create opt teritorii patrimoniale, dintre care și cel aparținând Sainte-Rose. Au fost elaborate în acest sens Planuri de implantare și integrare arhitecturală (PIIA)¹² pentru protejarea patrimoniului construit din Laval, pe baza inventarului arhitectural realizat în 1981.
Astfel, o municipalitate care dorește să-și asigure o implantare și o integrare arhitecturală de calitate într-un sector cu caracteristici particulare, ca de exemplu un cartier vechi, poate adopta un PIIA pentru a realiza amenajări și construcții. Este important de menționat că ultima administrație a orașului Laval a fost foarte longevivă, aproape 23 ani, o perioadă în care s-au întreprins foarte puține acțiuni în ceea ce privește punerea în valoare a patrimoniului. Începând cu 2013, administrația municipală actuală a recurs la o nouă abordare, marcată de o amplă reflecție și de încurajare a unui dialog cu cetățenii prin intermediul consultării intitulate „Să regândim Laval” [Repensons Laval]¹³. „Viziunea strategică Laval 2035¹⁴: urbanul natural” [La vision stratégique Laval 2035: urbaine de nature] decurge din acest proces și enunță cele cinci mari orientări care vor ghida municipalitatea în următorii 20 de ani¹⁵, între care un loc important îl ocupă „reamenajarea cartierelor ca medii de viață sănătoase, atrăgătoare și la scară umană”, care implică revitalizarea cadrului construit și ameliorarea esteticii urbane¹⁶.
Astfel, se poate spune că, în prezent, municipalitatea încearcă să recupereze timpul pierdut în ceea ce privește protecția patrimoniului.
În 2015, inventarul arhitectural din 1981 a fost actualizat. Concluziile finale ale acestei operațiuni au pus în evidență o situație cel puțin neliniștitoare. Pre-inventarul actualizat¹⁷ include 1.925 de clădiri, majoritatea inventariate în 1981. Dintre acestea, 483 au dispărut, ceea ce reprezintă peste 25% din clădirile inventariate în 34 ani¹⁸.
În cazul Sainte-Rose, remarcăm 298 clădiri de interes. Pe baza datelor din 1981, deducem că 58 de clădiri din Sainte-Rose au dispărut chiar în condițiile intrării în vigoare a măsurilor legislative de protecție impuse prin PIIA și a desemnării teritoriul ca patrimonial.

Viziunea strategică și pre-inventarul au constituit punctul de plecare al unui nou demers de punere în valoare a patrimoniului din Laval prin care administrația actuală a orașului își manifestă toată disponibilitatea ca patrimoniul să devină un instrument de dezvoltare identitară a colectivității orașului. Având în vedere că municipalitatea își dorește să gestioneze teritoriul într-o manieră eco-responsabilă, în condițiile în care se confruntă mai mult decât oricând cu presiunea dezvoltării urbane, se impune o revizuire a instrumentelor de reglementare. În prezent, a doua actualizare a Schemei de amenajare și dezvoltare a orașului Laval (2017)¹⁹ recunoaște importanța patrimoniului cultural²⁰, construit, arheologic, natural și peisager, pe care le consideră componente intrinseci ale dezvoltării teritoriului aflat în jurisdicția sa. Schema de amenajare se înscrie în această perspectivă și enunță intenția de a asigura protecția și punerea în valoare a patrimoniului său cultural la standarde de calitate cât mai înalte. Se află deja în curs de desfășurare mai multe inițiative care probează noile orientări municipale în domeniul patrimoniului²¹.
În prezent se derulează procedurile de intrare în vigoare a unui program de revitalizare a clădirilor patrimoniale²² (2017), care permite proprietarilor de clădiri de patrimoniu să beneficieze de o subvenție pentru lucrări de renovare sau restaurare. Bugetul alocat acestui program este de 300.000 $ pe an și va continua și în anii următori. Se prevede că, în anumite condiții, vor putea beneficia de programul de revitalizare și alte clădiri (peste 100)²³ situate în afara limitelor teritoriilor patrimoniale deja stabilite. Programul urmează a fi îmbunătățit prin implicarea cetățenilor într-un demers participativ. În cursul anului viitor va fi adoptat un regulament de demolare care se presupune că va avea un impact pozitiv asupra conservării patrimoniului construit. În plus, se află în curs de elaborare (2018-2020) o actualizare a reglementărilor care urmărește revizuirea completă a PIIA în scopul unei mai bune adaptări la realitatea teritorială și prevede adăugarea unor noi sectoare de interes - acțiuni și instrumente care urmăresc un obiectiv comun: mai buna protecție a clădirilor de patrimoniu și favorizarea punerii lor în valoare.

Structura organizatorică

Concret, pentru atingerea acestui obiectiv comun, se află în curs de dezvoltare în cadrul Serviciului de cultură, loisir, sport și dezvoltare socială, o Regie a patrimoniului. În 2016, a fost inițiată o primă finanțare dedicată exclusiv punerii în valoare a patrimoniului din Laval. Misiunea Regiei patrimoniului constă în asigurarea punerii în valoare a patrimoniului sub toate formele, în spiritul colaborării cu actorii locali și în sinergie cu Serviciul de urbanism. Regia răspunde nevoilor cetățenilor din Laval, asigurând o îmbogățire a cunoștințelor acestora, sensibilizând cetățenii în ceea ce privește istoria și patrimoniul, întărind astfel sentimentul apartenenței la comunitate și al identității regionale. Activitatea Regiei se află într-un proces de continuă îmbunătățire prin actualizări și adaptări succesive.
Totodată, a fost format recent un Comitet pentru patrimoniu cu scopul de a grupa expertiza municipalității Laval în domeniul patrimoniului, prin intermediul Serviciului de cultură, loisir, sport și dezvoltare și al Serviciului de urbanism. Comitetul este în prezent constituit din nouă profesioniști recrutați din aceste două servicii și are ca misiune organizarea și monitorizarea acțiunilor municipale menite să asigure protecția și punerea în valoare a patrimoniului din Laval. Activitatea acestui Comitet va permite, pe de o parte, coordonarea acțiunilor legate de patrimoniu, consilierea și colaborarea cu alte servicii, elaborarea de instrumente care favorizează cunoașterea, protecția, punerea în valoare și cunoașterea patrimoniului și, pe de altă parte, crearea și menținerea unor legături cu celelalte paliere de guvernare în materie de patrimoniu. Prin toate aceste acțiuni, Comitetul va permite și altor servicii să-și dezvolte un mod de reacție rapidă la problemele legate de patrimoniu.

Cazul Sainte-Rose²⁴

Un pas important al municipalității Laval în asigurarea protecției patrimoniului a fost inițiativa de a crea o dinamică de dezvoltare armonioasă globală în jurul cartierului Sainte-Rose. Concret, aceasta s-a tradus printr-o colaborare strânsă între mai multe servicii municipale și numeroși actori și parteneri locali. Astfel, organisme care sunt partenere importante ale comunității au propus diverse evenimente, trasee culturale și tururi urbane menite să pună în valoare patrimoniul construit și să genereze la nivelul publicului un grad ridicat de conștientizare privind importanța acestuia în constituirea unei identități proprii. Toate aceste planificări de anvergură la scară mare vor avea urmări pozitive și concrete asupra tuturor centrelor rurale de tipul Sainte-Rose.
Acești poli se constituie ca medii de viață coerente la scară locală și puncte de ancorare semnificative pentru memoria colectivă. Sainte-Rose este considerat, de altfel, un vechi centru rural foarte dinamic în care au loc frecvent numeroase activități și acțiuni care contribuie la punerea în valoare a patrimoniului, în special prin colaborarea cu parteneri locali - organisme, comercianți și cetățeni. Biserica se află în centrul vieții acestui cartier/sector și joacă un rol în egală măsură important în organizarea de astfel de activități, parvis-ul fiind adesea utilizat pentru evenimente care permit punerea în valoare a patrimoniului.
Un alt partener important al municipalității Laval în ceea ce privește dezvoltarea culturală este Ministerul Culturii și Comunicațiilor din Québec (MCCQ), acordurile creând cadrul realizării diferitelor proiecte, ca de exemplu cel numit Parcurgând Laval [Parcourir Laval]²⁵, prima aplicație mobilă a municipalității care are ca scop punerea în valoare a istoriei și a patrimoniului local. Lansată în 2015, în cadrul celei de a 50-a aniversări a orașului, Parcourir Laval permite descoperirea locurilor patrimoniale din Laval și a personalităților care le-au influențat istoria prin intermediul unor trasee geo-localizate, precum cel pentru Sainte-Rose. Aplicația este în continuă evoluție, urmând a fi ameliorată cu noi circuite prin alte vechi centre rurale înglobate de actualul oraș Laval.
Alte proiecte de punere în valoare a patrimoniului demne de menționat sunt așa-numitele „tururi patrimoniale” [virées patrimoniales]²⁶, de fapt trasee teatrale și istorice, evenimente de animație și vizite ghidate în compania unor actori, animatori și ghizi istorici profesioniști. În Sainte-Rose are loc un astfel de traseu, foarte interesant, organizat de organizația non-profit Réseau ArtHist. Tot aici și în alte vechi centre rurale sunt organizate de către primărie sau organisme non-profit numeroase spectacole în aer liber, expoziții.
În 2017, cotidianul „La Presse” din Québec descria entuziasmul privind patrimoniul construit din Sainte-Rose²⁷ care a atras în cursul ultimului deceniu tineri proprietari pasionați de istorie și interesați de patrimoniu și de prezența marcată a naturii. Zona a devenit atractivă și prin activitățile multiple, sportive și culturale, organizate aici.

Concluzie

Cultura, sub multiplele sale forme, permite deci dinamizarea unui vechi centru rural integrat în structura urbană actuală și punerea în valoare a patrimoniului. Este deci o pârghie importantă de luat în considerare. Există, în prezent, o efervescență crescândă în jurul problemei patrimoniului, nu doar în fostul centru rural Sainte-Rose, ci și la nivelul ansamblului municipalității Laval.
În fața unei societăți care evoluează rapid și a unui teritoriu care se transformă și se consolidează la bunul plac al oportunităților, adesea orientate de o mare presiune a dezvoltării urbane, Laval conștientizează mai mult decât oricând necesitatea de a acționa în materie de patrimoniu, având în vedere fragilitatea, diversitatea și beneficiile sale multiple. De fapt, este vorba despre un bun colectiv care favorizează schimburile, dialogul și contribuie prin însăși existența lui la coeziunea unei comunități prin dezvoltarea unui puternic sentiment identitar și de apartenență la comunitate. Din punct de vedere economic, patrimoniul generează locuri de muncă și ameliorează vitrina turistică a unui oraș, contribuind astfel la influența sa în teritoriu. Patrimoniul constituie și o sursă de inspirație pentru creația artistică. Poate deveni un instrument de dezvoltare urbană și poate contribui la dezvoltarea durabilă prin utilizarea și reciclarea vestigiilor, asigurând transmiterea sa către generațiile viitoare. Bref, patrimoniul stimulează vitalitatea și prosperitatea unui oraș și ameliorează calitatea vieții²⁸.

NOTE

1. Statistiques Canada, https://www12.statcan.gc.ca/census-recensement/2016/as-sa/98-200-x/2016001/98-200-x2016001-fra.cfm
2. Répertoire des municipalités du Québec, http://www.mamrot.gouv.qc.ca/repertoire-des-municipalites/fiche/municipalite/65005/ (consultat 26 ianuarie 2017).
3. Schéma d’aménagement et de développement révisé de la Ville de Laval, https://www.laval.ca/Documents/Pages/Fr/Citoyens/urbanisme-et-zonage/schema-amenagement.pdf
4. Situat la confluența fluviului Sfântul Laurențiu cu râul Outaouais, arhipelagul Hochelaga, care preia numele unui sat irochez de pe insula Montréal dispărut fără urmă la sfârșitul secolului al XVI-lea, cuprinde un grup de 320 insule aflate pe Râul celor o mie de insule, Râul Preriilor și o parte a fluviului Sfântul Laurențiu, care constituie nucleul regiunii metropolitane Montréal, în sud-vestul regiunii Québec. Părintele Marie-Victorin a dat arhipelagului acest nume în 1935. Cea mai mare insulă a arhipelagului este insula Montréal, ocupată în mare parte de orașul Montréal, care înglobează, de fapt, 74 insule mai mici din același arhipelag: Bizard, Notre-Dame, Sainte-Hélène, Des Sœurs. A doua insulă ca mărime din arhipelag este Jésus care, împreună cu insulele Laval și cu altele mai mici formează orașul Laval. Aceste două regiuni, cele mai dens populate din Québec, constituie principala parte a arhipelagului.
5. Laval aujourd’hui - un état des lieux pour repenser Laval, 2015, https://www.laval.ca/Documents/Pages/Fr/Citoyens/participation-citoyenne/repensons-laval-etat-lieux.pdf
6. Histoire de Laval, Normand Perron, Jean-Charles Fortin, Jacques Saint-Pierre Collection: Les régions du Québec, PUL (2018), p. 51.
7. Nouvelle-France, viceregat al primului imperiu colonial francez în perioada 1534-1763, în America de Nord, cu capitala la Québec. Canada era una din coloniile componente, alături de Acadia și Louisiana. Canada a devenit rapid, după fondarea orașului Québec în 1608 de către Samuel de Champlain, colonia cea mai populată din Nouvelle-France. Așa-numiții „Québecois francophones” de azi sunt canadienii francezi de atunci.
8. Concesiunea terenurilor s-a realizat în perioada Regimului seniorial (https://www.thecanadianencyclopedia.ca/fr/article/regime-seigneurial), mod instituțional de distribuție și de ocupare a terenurilor care funcționa în Nouvelle-France.
9. Site web al orașului Laval dedicat istoriei și patrimoniului, https://www.laval.ca/histoire-et-patrimoine/Pages/Fr/1965-naissance-laval.aspx
10. Nașterea asociației satului Sainte-Rose este consemnată în 1858. Teritoriul său are la origine municipalitatea parohiei Sainte-Rose de Lima.
11. Diagnostic cultural al regiunii Laval, pag. 40-41. Disponibil online la: https://www.repensonslaval.ca/3372/documents/6937
12. În virtutea Legii amenajării teritoriului și urbanismului (LAU, art. 145.15-145.20.1) elaborată de Ministerul Afacerilor Municipale și Ocupării Teritoriului (Ministère des Affaires Municipales et de l’Occupation du Territoire (MAMOT) din Québec, care definește instrumentele de planificare. Disponibilă online la: http://legisquebec.gouv.qc.ca/fr/ShowDoc/cs/A-19.1
13. Repensons Laval: https://www.repensonslaval.ca/
14. O viziune strategică este un instrument de planificare promulgat prin LAU, site web al MAMOT: https://www.mamot.gouv.qc.ca/amenagement-du-territoire/guide-la-prise-de-decision-en-urbanisme/planification/vision-strategique/
15. Diagnostic cultural al regiunii Laval, pag. 32. Disponibil online la: https://www.repensonslaval.ca/3372/documents/6937
16. Une vision. Une ville. Urbaine de nature. Laval 2035, https://www.laval.ca/Documents/Pages/Fr/Citoyens/participation-citoyenne/vision-strategique-laval-2035.pdf
17. Pré-inventaire du patrimoine architectural de la ville de Laval, Fiches, Février 2015, https://www.laval.ca/histoire-et-patrimoine/Documents/pre-inventaire-batiments-patrimoniaux.pdf
18. Schéma d’aménagement et de développement révisé de la Ville de Laval, 2017 (p. 2-239).
19. Schema de amenajare și dezvoltare (Schéma d’aménagement et de développement - SAD - și regulamentele de urbanism municipale - instrumente de planificare definite în LAU) sunt necesare unei dezvoltări ordonate și armonioase a mediilor de viață. Responsabilitatea elaborării unei SAD care să prevadă în special marile orientări și utilizările teritoriului său revine municipalității - obligație prevăzută în LAU.
20. Legea patrimoniului cultural (Loi sur le patrimoine culturel - LPC), elaborată de Ministerul Culturii și Comunicațiilor (Ministère de la Culture et des Communications - MCCQ), a marcat o nouă etapă în istoria protecției patrimoniului cultural de către stat. Ea permite lărgirea noțiunii de patrimoniu și ia în considerare rolul crescând al municipalităților în protecția și punerea în valoare a patrimoniului prin conferirea de puteri suplimentare. Pentru consultarea LPC și definiția patrimoniului cultural: http://legisquebec.gouv.qc.ca/fr/ShowDoc/cs/P-9.002
21. Diagnostic cultural al regiunii Laval, pag. 41. Disponibil online: https://www.repensonslaval.ca/3372/documents/6937
22. Program posibil prin intermediul LAU.
23. Clădirile țintă ale acestui regulament sunt cele a căror valoare este considerată ca superioară sau excepțională în cadrul celui mai recent inventar al orașului Laval (2018) sau catalogate ca, în mod particular, reprezentative în cadrul unui inventar precedent (2005).
24. Fișele pre-inventarului sunt clasate pe sectoare (foste localități limitrofe orașului Laval, în prezent integrate drept sectoare/cartiere ale orașului Laval: Auteuil, Chomedey, Duvernay, Fabreville, Laval-des-Rapides, Laval-Ouest, Laval-sur-le-Lac, Pont-Viau, Saint-François, Saint-Vincent-de-Paul, Sainte-Dorothée, Sainte-Rose, Vimont).
25. Explicații privind aplicația mobilă : https://www.laval.ca/histoire-et-patrimoine/Pages/Fr/application-mobile.aspx
26. Explicații privind tururile patrimoniale: https://www.laval.ca/histoire-et-patrimoine/Pages/Fr/virees-patrimoniales.aspx
27. Vieux Sainte-Rose rajeunit!, 25 februarie 2017, disponibil online: http://plus.lapresse.ca/screens/16b5f67b-134c-4444-807b-1f6cb34645e2__7C__SVQAEn-2aGi..html
28. Plan de acțiune în domeniul patrimoniului (Plan d’action en patrimoine), în curs de elaborare de către Comitetul pentru patrimoniu din cadrul municipalității Laval.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.4-5/2018
DE PATRIMONIO