RDW

Protejarea patrimoniului și accesul la justiție al ONG-urilor

În 2008, când Asociația Salvaţi Bucureştiul se lansa public prin raportul Bucureşti. Un dezastru urbanistic, afirmând că legea urbanismului trebuie schimbată, probabil puţini credeau în voinţa şi puterea societăţii civice de a acţiona în acest sens. Capitala se confrunta cu distrugeri ireversibile ale patrimoniului urbanistic şi arhitectural, cu dispariţia spaţiilor verzi, toate în favoarea noilor clădiri de birouri nerelaţionate cu oraşul şi a „mallurilor de cartier”. În paralel, administraţiei Bucureştiului îi lipsea profesionalismul şi etica, fiind un simplu aparat de aprobare mecanică a proiectelor imobiliare. A urmat, în ciuda opoziției politice, diminuarea urbanismului derogatoriu prin modificarea Legii urbanismului. Dar legislaţia strictă trebuia aplicată, aceasta în condiţiile în care în România respectarea legii, chiar de către autorităţile statului, este o problemă. Activiştii asociaţiei au realizat că şi campaniile civice trebuie să se maturizeze, să depăşească stadiul criticilor fără finalitate aduse în jurul meselor rotunde şi în pliante. Din 2008 şi până în prezent, cu o echipă având între 2 şi 6 membri, asociaţia a câştigat 23 de litigii în instanţă prin care a stopat sau întârziat proiecte dezastruoase pentru mediul şi patrimoniul cultural bucureştean, a organizat numeroase acţiuni de stradă, dezbateri, a asistat sute de cetăţeni afectaţi direct de problemele urbanistice ale Bucureştiului să-şi ceară în instanţă drepturile constituţional garantate și a îmbunătăţit multe proiecte legislative în domeniile pentru care militează. Ghidul Practică judiciară. Protejarea patrimoniului şi accesul la justiţie al ONG-urilor, folosind exemple de cauze câştigate de ONG-uri din ţară, arată că apelul la instanţa de judecată este pârghia cea mai eficientă pe care o au campaniile civice pentru salvgardarea unor importante obiective de patrimoniu sau pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu. Aşa cum accesul la justiţie s-a dovedit eficient în campaniile Salvaţi Bucureştiul şi în Campania Salvaţi Roşia Montană, acesta poate deveni la fel de eficient în alte campanii civice ale ONG-urilor din România. Culegerea este împărţită în trei secţiuni principale: Sentinţe de suspendare, Sentinţe de anulare şi Sentinţe care recunosc dreptul şi calitatea ONG-urilor de a avea acces la justiţie. Sunt prezentate: cursul dezbaterilor, principalele susţineri ale părţilor, precum şi motivele reţinute de instanţele competente pentru pronunţarea soluţiilor judecătorești. Comentariile care însoţesc sentinţele sunt corelate cu stadiul respectivelor campanii civice şi cu problemele care au generat litigiile. Se arată cum soluţia judecătorească a influenţat evoluţia campaniilor şi care este continuitatea demersurilor ONG-urilor.

„ONG-urile au dobândit un acces la informaţii mai amplu şi au avut ocazia de a dezbate, de pe poziţii de egalitate, probleme specifice cu care se confruntă bunurile de patrimoniu ale unei comunităţi la un moment dat. Litigiile respective au evidențiat o serie de incoerenţe, deficienţe şi situaţii injuste în reglementarea în legislaţia românească a unor aspecte ce ţin de protejarea patrimoniului. Experienţa «litigioasă» a crescut mult capacitatea ONG-urilor de a face propuneri eficiente pentru îmbunătăţirea legislaţiei specifice precum şi pentru creşterea gradului de participare a comunităţilor locale la luarea deciziilor ce afec-tează soarta patrimoniului cultural, arată dr. Liviu-Marius Harosa, lector universitar la Facultatea de Drept a Universității „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, în prefaţa cărţii. Volumul a fost realizat în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România prin intermediul „Observatorului Urban”.

Ghidul este disponibil şi în variantă online

http://www.salvatibucurestiul.ro/.

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog